LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 **republicată**)(*actualizată*) privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap*)
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL
nr. 1 din 3 ianuarie 2008
Data intrarii in vigoare : 3 ianuarie 2008
Forma actualizata valabila
la data de : 25 mai 2011
Prezenta forma actualizata este valabila de la 22
septembrie 2010
----------------
*) Textul republicat al
legii a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1 din 3
ianuarie 2008. Aceasta este forma
actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic"
S.A. Piatra Neamţ până la data de 25 mai 2011, cu modificările
şi completările aduse de: HOTĂRÂREA
nr. 10 din 9 ianuarie 2008;
----------------
**) Republicată în
temeiul art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 14/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
187 din 19 martie 2007, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea
nr. 275/2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 700 din 17 octombrie 2007, dându-se
textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18
decembrie 2006 şi a mai fost modificată prin <LLNK 12007 241
10 201 0 18>Legea nr.
241/2007 pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt
acordate scutiri sau exonerări de la plata taxelor vamale ale unor bunuri,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 24 iulie
2007.
***) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform alin. (2) al art.
23 din
"Ministerul Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse" cu "Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale";
"Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului" cu "Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării";
"Ministerul
Sănătăţii Publice" cu "Ministerul
Sănătăţii";
"Ministerul Culturii şi
Cultelor" cu "Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
Naţional";
"Ministerul Transporturilor" cu
"Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii";
Înlocuirea denumirii acestor ministere s-a
realizat direct în textul formei actualizate.
CAP. I
Dispoziţii generale, definiţii
şi principii
ART. 1
Prezenta lege reglementează drepturile
şi obligaţiile persoanelor cu handicap acordate în scopul
integrării şi incluziunii sociale a
acestora.
ART. 2
(1) Persoanele cu handicap sunt acele
persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice,
senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau
le limitează accesul cu şanse egale la viaţa
societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul
integrării şi incluziunii sociale.
------------
Alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din
(2) De dispoziţiile prezentei legi
beneficiază copiii şi adulţii cu handicap, cetăţeni
români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au,
conform legii, domiciliul ori reşedinţa în România.
ART. 3
Protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap au la bază următoarele principii:
a) respectarea drepturilor
şi a libertăţilor fundamentale ale omului;
b) prevenirea
şi combaterea discriminării;
c) egalizarea
şanselor;
d) egalitatea de tratament în
ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de
muncă;
e) solidaritatea socială;
f) responsabilizarea
comunităţii;
g) subsidiaritatea;
h) adaptarea
societăţii la persoana cu handicap;
i) interesul
persoanei cu handicap;
j) abordarea
integrată;
k) parteneriatul;
l) libertatea
opţiunii şi controlul sau decizia asupra propriei vieţi, a
serviciilor şi formelor de suport de care beneficiază;
m) abordarea
centrată pe persoană în furnizarea de servicii;
n) protecţie
împotriva neglijării şi abuzului;
o) alegerea
alternativei celei mai puţin restrictive în determinarea sprijinului
şi asistenţei necesare;
p) integrarea
şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap, cu drepturi şi
obligaţii egale ca toţi ceilalţi membri ai societăţii.
ART. 4
Autorităţile publice,
furnizorii de servicii sociale, reprezentanţii societăţii
civile, precum şi persoanele fizice şi juridice responsabile de
aplicarea prezentei legi au obligaţia să promoveze, să respecte
şi să garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite în
concordanţă cu prevederile Cartei sociale europene revizuite,
adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999,
precum şi cu celelalte acte interne şi internaţionale în materie
la care România este parte.
ART. 5
În înţelesul prezentei legi,
termenii şi expresiile folosite au următoarele
semnificaţii:
1. acces neîngrădit al
persoanei cu handicap - accesul fără limitări sau
restricţii la mediul fizic, informaţional şi
comunicaţional;
2. accesibilitate - ansamblul de
măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, precum şi a
mediului informaţional şi comunicaţional conform nevoilor
persoanelor cu handicap, factor esenţial de exercitare a drepturilor
şi de îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu handicap în
societate;
3. adaptare - procesul de
transformare a mediului fizic şi informaţional, a produselor sau
sistemelor, pentru a le face disponibile şi
persoanelor cu handicap;
4. adaptare rezonabilă la
locul de muncă - totalitatea modificărilor făcute de angajator
pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap;
presupune modificarea programului de lucru, achiziţionarea de echipament,
dispozitive şi tehnologii asistive şi alte măsuri asemenea;
5. angajare asistată -
opţiunea de angajare care facilitează munca în locuri de muncă
obişnuite de pe piaţa competitivă a muncii şi care
presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă şi la
locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire,
specializare;
6. asistent personal al persoanei
cu handicap grav - persoana care supraveghează, acordă
asistenţă şi îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
pe baza planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu
handicap;
7. asistent personal profesionist
- persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său
îngrijirea şi protecţia adultului cu handicap grav sau accentuat,
aflat în condiţiile precizate de lege;
8. asistenţă vie -
include asistenţa animală, ca de exemplu,
câinele-ghid;
9. atelier protejat -
spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu handicap, unde acestea
desfăşoară activităţi de formare, dezvoltare şi
perfecţionare a abilităţilor; poate funcţiona în
locaţii din comunitate, în centre de zi, în centre rezidenţiale
şi în unităţi de învăţământ speciale;
10. bugetul personal complementar
- stabileşte limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în
funcţie de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a
abonamentului telefonic cu impulsuri incluse şi a taxei pentru abonamentul
la curentul electric;
11. căi şi mijloace de
acces - elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice
şi care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap
în interiorul clădirii;
12. cerinţe educative
speciale - necesităţile educaţionale suplimentare, complementare
obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor
individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau
tulburări/dificultăţi de învăţare,
precum şi o asistenţă complexă de tip medical, social etc.;
13. clădiri de utilitate publică - clădirile aparţinând
instituţiilor publice şi private care oferă populaţiei
diferite tipuri de servicii;
14. comisie de evaluare a
persoanelor adulte cu handicap - organul de specialitate fără
personalitate juridică în subordinea consiliilor judeţene, respectiv
a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale cărei
atribuţii principale sunt stabilite prin prezenta lege;
15. contractare - procedura de
finanţare/cofinanţare de către autorităţile
administraţiei publice locale a serviciilor sociale publice realizate de
furnizorii privaţi de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile
legii;
16. dizabilitate - termenul
generic pentru afectări/deficienţe, limitări de activitate
şi restricţii de participare, definite conform Clasificării
internaţionale a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii,
adoptată şi aprobată de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, şi care relevă aspectul negativ al
interacţiunii individ-context;
17. egalizarea şanselor -
procesul prin care diferitele structuri sociale şi de mediu,
infrastructura, serviciile, activităţile informative sau documentare
devin disponibile şi persoanelor cu handicap;
18. incluziune socială -
setul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile
protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii,
educaţiei, sănătăţii, informării şi comunicării,
mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii,
destinate combaterii excluziunii sociale;
19. indemnizaţie lunară
- prestaţia socială lunară reprezentând sume de bani acordate
persoanelor cu handicap de natură să faciliteze egalizarea de
şanse, asigurarea unei vieţi autonome şi favorizarea incluziunii
lor sociale;
20. integrare socială -
procesul de interacţiune dintre individ sau grup şi mediul social,
prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcţional al
părţilor;
21. însoţitor -
persoana care acompaniază persoana cu handicap şi care
beneficiază de drepturi în condiţiile prevăzute de lege;
22. loc de
muncă protejat - spaţiul aferent activităţii persoanei cu
handicap, adaptat nevoilor acesteia, care include cel puţin locul de
muncă, echipamentul, toaleta şi căile de acces;
23. manager de caz
- membrul echipei pluridisciplinare care coordonează, monitorizează
şi evaluează îndeplinirea planului individual de servicii, precum
şi măsurile luate în legătură cu adultul cu handicap;
24. plan individual de servicii - documentul
care fixează obiective pe termen scurt, mediu şi lung, precizând
modalităţile de intervenţie şi sprijin pentru adulţii
cu handicap, prin care se realizează activităţile şi
serviciile precizate în programul individual de reabilitare şi integrare
socială;
25. program individual de reabilitare
şi integrare socială - documentul elaborat de comisia de evaluare a
persoanelor adulte cu handicap, în care sunt precizate activităţile
şi serviciile de care adultul cu handicap are nevoie în procesul de integrare
socială;
26. reprezentant
legal - părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să
exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile
faţă de persoana cu handicap;
27. şanse
egale - rezultatul procesului de egalizare a şanselor, prin care
diferitele structuri ale societăţii şi mediului sunt accesibile
tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap;
28. tehnologie
asistivă şi de acces - tehnologia care asigură accesul cu
şanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional
şi comunicaţional;
29. unitate
protejată autorizată - operatorul economic de drept public sau
privat, cu gestiune proprie, în cadrul căruia cel puţin 30% din
numărul total de angajaţi cu contract individual de muncă sunt
persoane cu handicap.
CAP. II
Drepturile persoanelor cu handicap
ART. 6
Persoanele cu handicap beneficiază de
drepturi la:
a) ocrotirea
sănătăţii - prevenire, tratament şi recuperare;
b) educaţie
şi formare profesională;
c) ocuparea şi
adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie
profesională;
d) asistenţă
socială, respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale;
e) locuinţă, amenajarea
mediului de viaţă personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,
informaţional şi comunicaţional;
f) petrecerea timpului liber,
acces la cultură, sport, turism;
g) asistenţă
juridică;
h) facilităţi fiscale;
i) evaluare şi reevaluare
prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii
comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
ART. 7
(1) Promovarea şi
respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal,
autorităţilor administraţiei publice locale unde îşi are
domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap şi, în subsidiar,
respectiv complementar, autorităţilor administraţiei publice
centrale, societăţii civile şi familiei sau reprezentantului
legal al persoanei cu handicap.
(2) În baza principiului
egalizării şanselor, autorităţile publice competente au
obligaţia să asigure resursele financiare necesare şi să ia
măsuri specifice pentru ca persoanele cu handicap să aibă acces
nemijlocit şi neîngrădit la servicii.
ART. 8
(1) Autoritatea
Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi celelalte
autorităţi publice centrale şi locale au
obligaţia să asigure, potrivit prezentei legi, condiţiile
necesare pentru integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu
handicap.
(2) Autoritatea
Naţională pentru Persoanele cu Handicap elaborează politici
şi asigură monitorizarea şi controlul respectării
drepturilor persoanelor cu handicap.
(3) În vederea realizării
dispoziţiilor prevăzute la alin. (2), Autoritatea Naţională
pentru Persoanele cu Handicap poate încheia parteneriate cu organizaţii
neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, care reprezintă interesele
acestora sau care desfăşoară activităţi în domeniul
promovării şi apărării drepturilor omului.
SECŢIUNEA 1
Sănătate şi recuperare
ART. 9
(1) Pentru protecţia
sănătăţii fizice şi mentale a persoanelor cu handicap,
autorităţile publice au obligaţia să
ia următoarele măsuri specifice:
a) să
includă nevoile persoanelor cu handicap şi ale familiilor acestora în
toate politicile, strategiile şi programele de dezvoltare regională,
judeţeană sau locală, precum şi în programele
guvernamentale de ocrotire a sănătăţii;
b) să creeze condiţii
de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructură, reţele de
comunicare, a serviciilor medicale şi sociomedicale;
c) să înfiinţeze
şi să susţină centre de reabilitare specializate pe tipuri
de handicap;
d) să creeze condiţii
pentru asigurarea tehnologiei asistive şi de acces;
e) să dezvolte programe de
prevenire a apariţiei handicapului;
f) să sprijine accesul la
tratamentul balnear şi de recuperare;
g) să includă şi
să recunoască sportul ca mijloc de recuperare, dezvoltând programe
specifice.
(2) Persoanele cu handicap,
familiile acestora sau reprezentanţii lor legali au dreptul la toate
informaţiile referitoare la diagnosticul medical şi de
recuperare/reabilitare, la serviciile şi programele disponibile, în toate
stadiile acestora, precum şi la drepturile şi obligaţiile în
domeniu.
ART. 10
Persoanele cu handicap
beneficiază de asistenţă medicală gratuită, inclusiv
de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe
timpul spitalizării, în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate, în condiţiile
stabilite prin contractul-cadru.
ART. 11
(1) În vederea asigurării
asistenţei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul
la:
a) dispozitive medicale gratuite
în ambulatoriu, conform listei şi în condiţiile prevăzute în
Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei
medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate
şi a normelor sale de aplicare;
b) servicii gratuite de cazare
şi masă şi pentru însoţitorul copilului cu handicap grav
sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în
unităţile sanitare cu paturi, sanatorii şi staţiuni
balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist,
asigurate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, conform Contractului-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări
sociale de sănătate;
c) un bilet gratuit de tratament
balnear, în cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare
şi integrare socială şi a recomandării medicului de familie
sau a medicului specialist.
(2) În termen de maximum 30 de
zile de la data depunerii documentaţiei de către persoana cu handicap
sau reprezentantul legal al acesteia, casele de asigurări de
sănătate au obligaţia să emită decizia ori aprobarea de
plată pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical
acordat persoanelor cu handicap.
(3) Contravaloarea preţului
de referinţă pentru produsele prevăzute la
alin. (1) lit. a) se suportă integral din Fondul naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de
sănătate de care aparţine asiguratul.
(4) Numărul biletelor de
tratament balnear gratuit care se acordă adulţilor cu handicap se
stabileşte proporţional cu numărul potenţialilor
beneficiari faţă de numărul total al biletelor de tratament balnear
gratuit stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale
de stat.
ART. 12
(1) Persoana care are
în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil cu handicap
beneficiază, după caz, de următoarele drepturi:
a) concediu şi indemnizaţie
pentru creşterea copilului cu handicap sau, după caz, stimulent
lunar, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, în
condiţiile de acordare prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea
creşterii copilului, cu modificările şi completările
ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007;
b) concediu
şi o indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap în
cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3
şi 7 ani;
c) program de lucru redus la 4
ore pentru părintele care are în îngrijire copilul cu handicap grav sau
accentuat, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani, la
solicitarea părintelui;
d) concedii medicale, acordate în
condiţiile legii, pentru îngrijirea copilului cu handicap care
necesită internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru
afecţiuni intercurente, precum şi pentru recuperare/reabilitare,
până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani;
e) indemnizaţie lunară
pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 450 lei,
acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în
afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a), până la împlinirea de către
copil a vârstei de 3 ani;
f) indemnizaţie lunară
pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei,
acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în
afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a), pentru copilul cu vârsta cuprinsă
între 3 şi 7 ani;
g) indemnizaţie lunară
pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei,
acordată persoanei care nu îndeplineşte condiţiile
prevăzute de Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, cu modificările
şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea
nr. 7/2007, până la împlinirea de către copil a vârstei de
3 ani, iar pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani un
ajutor lunar în cuantum de 150 lei;
h) alocaţie lunară de
plasament, acordată în condiţiile legii, în cuantum majorat cu 50%.
(2) Persoana cu handicap care are
în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil şi care nu
realizează alte venituri în afara celor prevăzute la
art. 58 alin. (4) lit. a) beneficiază de
indemnizaţie pentru creşterea copilului în cuantum de 450 lei
până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani şi de un
ajutor lunar pentru creşterea copilului în cuantum de 150 lei pentru
copilul cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani.
(3) De drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2) beneficiază, la cerere, unul
dintre părinţi, persoana căreia i s-a încredinţat copilul
în vederea adopţiei, persoana care a adoptat copilul sau care are copilul
în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, precum şi
persoana care a fost numită tutore, cu excepţia asistentului maternal
profesionist.
(4) De drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) şi la
alin. (2) nu pot beneficia persoanele care au în acelaşi timp şi
calitatea de asistent personal pentru acelaşi copil sau care primesc
indemnizaţia prevăzută la art. 42 alin. (4).
(5) Pe perioada acordării
dreptului prevăzut la alin. (1) lit. b), pentru
ceilalţi copii aflaţi în îngrijire spre creştere şi
educare, persoana îndreptăţită beneficiază şi de
drepturile prevăzute de Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005,
cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007.
(6) Plata drepturilor
prevăzute la alin. (1) şi (2) se
asigură, după caz, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, sau din bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit
legii.
(7) Cuantumul
indemnizaţiilor şi ajutoarelor prevăzute la
alin. (1) lit. b), e)-g) şi la alin. (2) se
actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum
prin hotărâre a Guvernului.
ART. 13
(1) Pe perioada în care o persoană
beneficiază de drepturile prevăzute la art. 12
alin. (1) lit. b), contribuţia individuală
de asigurări sociale de sănătate se calculează prin
aplicarea cotei stabilite de lege asupra sumei reprezentând valoarea
indemnizaţiei pentru creşterea copilului cu handicap şi se
suportă de la bugetul de stat.
--------------
Alin. (1) al art. 13 a fost modificat de art.
II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 118 din
1 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 680 din 3
octombrie 2008.
(2) Asupra dreptului
prevăzut la art. 12 alin.
(1) lit. b) nu se datorează celelalte contribuţii sociale obligatorii
stabilite de lege.
(3) Perioada în care o persoană
beneficiază de drepturile prevăzute la art. 12
alin. (1) lit. b) constituie
perioadă asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii
drepturilor de pensii prevăzute de Legea
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi pentru stabilirea drepturilor
prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 148/2005, cu modificările şi completările
ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007.
(4) În vederea determinării
punctajului anual necesar stabilirii drepturilor de pensie în sistemul public,
pentru perioadele asimilate stagiului de cotizare în condiţiile
prevăzute la alin. (3) se aplică prevederile
art. 78
alin. (5) lit. b) din
Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările
ulterioare.
(5) Prevederile alin. (4) se aplică şi persoanelor care beneficiază de
perioadele asimilate prevăzute la alin. (3) şi
care, în acelaşi timp, se află în situaţiile prevăzute la art. 38
alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu
modificările şi completările ulterioare.
(6) Perioada în care o persoană
beneficiază de drepturile prevăzute la art. 12
alin. (1) lit. b) constituie
perioadă asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii
indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate
prevăzute de Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind
concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de
sănătate, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 399/2006, cu
modificările ulterioare.
(7) În situaţia
prevăzută la alin. (6), la stabilirea
cuantumului indemnizaţiilor de asigurări sociale de
sănătate se ia în calcul indemnizaţia prevăzută la art. 12 alin. (1) lit. b).
--------------
Alin. (7) al art. 13 a fost modificat de art.
II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 118 din
1 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 680 din 3
octombrie 2008.
(8) Perioada concediului
prevăzut la art. 12 alin.
(1) lit. b) constituie vechime în muncă şi în serviciu, care se are
în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu aceasta.
ART. 14
(1) Drepturile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b) se acordă persoanelor îndreptăţite aflate în
una din următoarele situaţii:
a) au beneficiat de concediu
şi indemnizaţie pentru creşterea copilului pentru copilul pentru
care se solicită dreptul;
b) au realizat venituri
profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, pe o perioadă de 12 luni în ultimul an înainte de solicitarea
dreptului.
(2) Cele 12 luni prevăzute la alin. (1) lit. b) pot
fi constituite integral şi din perioade asimilate după cum urmează:
a) şi-au însoţit
soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în
străinătate;
b) au beneficiat de
indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii;
c) au beneficiat de concedii
şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate,
potrivit legii;
d) au realizat perioade asimilate
stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile
prevăzute la art. 38 alin. (1) din Legea nr.
19/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
e) au realizat perioade de stagiu
de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile prevăzute de
actele normative cu caracter special care reglementează concedierile
colective;
f) au beneficiat de pensii de
invaliditate;
g) au beneficiat de concediu
fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi
perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la
care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii;
h) au lucrat cu contract
individual de muncă în străinătate, pe baza acordurilor
guvernamentale bilaterale încheiate de România cu alte state sau în baza
Regulamentului CE nr. 1.408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate
socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor
independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în
interiorul Comunităţii;
i) se află în perioada de
întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa
angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive
economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Educaţie
ART. 15
(1) Persoanele cu handicap au
acces liber şi egal la orice formă de educaţie, indiferent de
vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap şi nevoile
educaţionale ale acestora.
(2) Persoanelor cu handicap li se
asigură educaţia permanentă şi formarea profesională
de-a lungul întregii vieţi.
(3) Persoana cu handicap sau,
după caz, familia ori reprezentantul legal constituie principalul factor
de decizie în alegerea formei şi tipului de şcolarizare, precum
şi a unităţii de învăţământ.
ART. 16
(1) Educaţia persoanelor cu
handicap este parte integrantă a sistemului naţional de
educaţie, coordonat de Ministerul Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării.
(2) Educaţia persoanelor cu handicap se realizează
prin:
a) unităţi de
învăţământ special;
b) integrarea individuală în
unităţi de învăţământ de masă, inclusiv în
unităţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale;
c) grupe sau clase speciale
compacte, integrate în unităţi preşcolare şi şcolare
de masă;
d) servicii educaţionale
prin cadrele didactice itinerante/de sprijin;
e) şcolarizare la domiciliu
până la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai târziu de împlinirea
vârstei de 26 de ani, prin grija Ministerului Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării;
f) educaţia "la patul
de spital", pe durata spitalizării;
g) alternative educaţionale.
(3) Formele de
învăţământ enumerate la alin. (2) se
pot desfăşura şi în limbile minorităţilor
naţionale.
(4) Accesul în
unităţile de învăţământ al copiilor cu
dizabilităţi, inclusiv al celor cu handicap, precum şi al celor
cu dificultăţi de adaptare şcolară se realizează prin
hotărâre a comisiei pentru protecţia copilului, care eliberează
certificatul de orientare şcolară şi/sau profesională, pe
baza raportului de evaluare complexă întocmit de serviciul de evaluare
complexă din cadrul direcţiilor generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale,
ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(5) Pentru formele de
educaţie prevăzute la alin. (2) lit. d)-f)
sunt necesare recomandarea comisiei interne de evaluare
continuă şi cererea părinţilor.
(6) Unităţile de
învăţământ special sunt formate din: şcoală
specială, cantină şi, după caz, internat şcolar, în
condiţiile legii.
(7) Elevii cu handicap
beneficiază gratuit de masă şi cazare în internatele
şcolare.
(8) Studenţii cu handicap
grav şi accentuat beneficiază, la cerere, de reducere cu 50% a
taxelor pentru cazare şi masă la cantinele şi căminele
studenţeşti.
(9) Valoarea reducerii prevăzute la
alin. (8) se asigură din bugetul instituţiilor de
învăţământ publice sau private.
ART. 17
Finanţarea
învăţământului special şi special integrat se face din
bugetele judeţelor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, unde funcţionează unitatea de
învăţământ special, indiferent de domiciliul
copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale.
ART. 18
(1) În cadrul procesului de
învăţământ, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu
handicap au dreptul la:
a) servicii educaţionale de
sprijin;
b) dotarea cu echipament tehnic
adaptat tipului şi gradului de handicap şi utilizarea acestuia;
c) adaptarea mobilierului din
sălile de curs;
d) manuale şcolare şi
cursuri în format accesibil pentru elevii şi studenţii cu
deficienţe de vedere;
e) utilizarea echipamentelor
şi softurilor asistive în susţinerea examenelor de orice tip şi
nivel.
(2) Preşcolarii, elevii
şi studenţii cu handicap, împreună cu asistenţii personali
şi asistenţii personali profesionişti, după caz, au dreptul
la locuri gratuite în tabere de odihnă, o dată pe an, indiferent de
forma de învăţământ.
(3) Sumele aferente dreptului
prevăzut la alin. (2) se asigură de la
bugetul de stat prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru
Tineret.
ART. 19
În vederea asigurării
accesului persoanelor cu handicap în unităţile şi
instituţiile de învăţământ, autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri
specifice:
a) să promoveze şi
să garanteze accesul la educaţie şi formare profesională al
persoanelor cu handicap;
b) să asigure
şcolarizarea la domiciliu a persoanelor cu handicap nedeplasabile pe
durata perioadei de şcolarizare obligatorie, precum şi pregătirea
şcolară, indiferent de locul în care persoana cu handicap se
află, inclusiv prin cadrele didactice de sprijin/itinerante;
c) să asigure accesul la
formele de educaţie permanentă, adaptându-le nevoilor
educaţionale ale persoanelor cu handicap;
d) să sprijine cooperarea
dintre unităţile de învăţământ special sau de
masă cu familia şi comunitatea, în vederea asigurării unei
oferte educaţionale care răspunde nevoilor individuale ale persoanelor
cu handicap;
e) să sprijine
pregătirea cadrelor didactice în vederea adaptării practicilor
educaţionale pentru elevii cu handicap din grupe sau clase de
învăţământ obişnuit;
f) să asigure posibilitatea
practicării unui sport de către orice persoană cu handicap,
precum şi pregătirea cadrelor didactice în vederea însuşirii de
către acestea a unor noţiuni medicale şi tehnice specifice;
g) să asigure servicii
educaţionale de sprijin pentru persoanele cu handicap şi familiile
acestora, prin specialişti în domeniul psihopedagogiei speciale;
h) să asigure accesul în
unităţile şi instituţiile de învăţământ.
SECŢIUNEA a 3-a
Locuinţă
ART. 20
(1) În vederea asigurării accesului
persoanelor cu handicap la obţinerea unei locuinţe,
autorităţile publice au obligaţia să
ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru
închirierea, la nivelurile inferioare, a locuinţelor care aparţin
domeniului public al statului ori unităţilor
administrativ-teritoriale ale acestuia.
(2) Persoanele cu handicap grav
beneficiază de următoarele drepturi:
a) acordarea unei camere de
locuit, suplimentar faţă de normele minimale de locuit prevăzute
de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuinţele care
aparţin domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale ale acestuia;
b) scutirea de
la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de
locuinţe deţinute de stat sau de unităţile
administrativ-teritoriale ale acestuia şi care sunt în folosinţa
acestor persoane.
-------------
Litera b) a alin. (2) al art. 20 a fost modificată de art. I din LEGEA nr. 359 din 20 noiembrie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 799 din 24 noiembrie 2009.
(3) Beneficiază de
prevederile alin. (2) şi familia sau reprezentantul legal pe perioada în
care are în îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav.
(4) Beneficiază de prevederile alin. (2)
lit. b) şi adultul cu
handicap accentuat.
SECŢIUNEA a 4-a
Cultură, sport, turism
ART. 21
(1) Autorităţile
competente ale administraţiei publice au obligaţia să faciliteze
accesul persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele de
patrimoniu, turistice, sportive şi de petrecere a timpului liber.
(2) În vederea asigurării accesului
persoanelor cu handicap la cultură, sport şi turism,
autorităţile administraţiei publice au obligaţia să ia
următoarele măsuri specifice:
a) să sprijine participarea
persoanelor cu handicap şi a familiilor acestora la manifestări
culturale, sportive şi turistice;
b) să organizeze, în
colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori private,
manifestări şi activităţi culturale, sportive, de petrecere
a timpului liber;
c) să asigure condiţii
pentru practicarea sportului de către persoanele cu handicap;
d) să sprijine
activitatea organizaţiilor sportive ale persoanelor cu handicap.
(3) Copilul cu handicap, precum
şi persoana care îl însoţeşte beneficiază de gratuitate la
bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice şi
sportive.
(4) Adulţii cu handicap
beneficiază de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări
artistice şi sportive, astfel:
a) adultul cu handicap grav sau
accentuat, precum şi persoana care îl însoţeşte beneficiază
de gratuitate;
b) adultul cu handicap mediu
şi uşor beneficiază de bilete de intrare în aceleaşi
condiţii ca pentru elevi şi studenţi.
(5) Sumele aferente drepturilor
prevăzute la alin. (3) şi (4) se
suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, Cultelor
şi Patrimoniului Naţional, al Agenţiei Naţionale pentru
Sport*), din bugetele locale sau, după caz, din bugetul organizatorilor
publici ori privaţi.
-----------
*) NOTA C.T.C.E. S.A.
Piatra-Neamţ:
Prin HOTĂRÂREA nr. 1.721 din 30 decembrie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 13 ianuarie 2009, s-a dispus
organizarea si functionarea Ministerului Tineretului si Sportului.
SECŢIUNEA a 5-a
Transport
ART. 22
Autorităţile administraţiei
publice locale au obligaţia să ia
următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului
în comun al persoanelor cu handicap:
a) să achiziţioneze
mijloace de transport în comun adaptate;
b) să adapteze mijloacele de
transport în comun aflate în circulaţie în limitele tehnice posibile,
conform reglementărilor în vigoare;
c) să realizeze, în
colaborare ori în parteneriat cu persoanele juridice, publice sau private,
programe de transport al persoanelor cu handicap.
ART. 23
(1) Persoanele cu handicap grav
şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la
transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă
şi cu metroul.
(2) Beneficiază de prevederile alin. (1)
şi următoarele persoane:
a) însoţitorii
persoanelor cu handicap grav, în prezenţa acestora;
b) însoţitorii
copiilor cu handicap accentuat, în prezenţa acestora;
c) însoţitorii adulţilor cu
handicap auditiv şi mintal accentuat, în prezenţa acestora, pe baza
anchetei sociale realizate de către asistentul social din cadrul
compartimentului specializat al primăriei în a cărei rază
teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu
handicap;
d) asistenţii
personali ai persoanelor cu handicap grav;
e) asistenţii
personali profesionişti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
(3) Legitimaţia pentru transportul
urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă este valabilă pe întregul teritoriu al ţării,
fiind recunoscută de toate regiile de transport local, şi este
eliberată de direcţiile generale de asistenţă socială
şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, costurile fiind suportate din bugetele
judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(4) Sumele aferente dreptului
prevăzut la alin. (1) şi (2) se asigură
din bugetele locale.
(5) Modalitatea de acordare a
gratuităţii şi cuantumul acesteia se stabilesc prin
hotărâre a consiliilor locale.
ART. 24
(1) Persoanele cu handicap grav
beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice
tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu
autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12
călătorii dus-întors pe an calendaristic.
(2) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi următoarele persoane:
a) însoţitorii
persoanelor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora;
b) asistenţii
personali ai persoanelor cu handicap grav.
(3) Persoanele cu handicap
accentuat beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere,
cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a
II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 6
călătorii dus-întors pe an calendaristic.
(4) Beneficiază de prevederile alin. (3)
şi însoţitorii copiilor cu handicap
accentuat, numai în prezenţa acestora.
(5) Persoanele cu
afecţiuni renale care necesită hemodializă în alte
localităţi decât cele de domiciliu beneficiază de gratuitatea
transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului
unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru
transport fluvial şi peste numărul de călătorii
prevăzut, în funcţie de recomandarea centrului de dializă.
(6) Beneficiază de prevederile alin. (5)
şi asistenţii personali sau însoţitorii
persoanelor cu handicap care necesită hemodializă.
(7) Sumele aferente drepturilor
prevăzute la alin. (1)-(6) se asigură din
bugetul de stat prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru
Persoanele cu Handicap.
(8) Modalitatea de acordare a
drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se
stabileşte prin hotărâre a Guvernului*).
---------
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr.
680/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 487 din 20 iulie 2007.
SECŢIUNEA a 6-a
Asistenţă juridică
ART. 25
(1) Persoanele cu handicap beneficiază
de protecţie împotriva neglijării şi abuzului, indiferent de
locul unde acestea se află.
(2) În cazul în care persoana cu handicap,
indiferent de vârstă, este în imposibilitate
totală sau parţială de a-şi administra bunurile personale,
aceasta beneficiază de protecţie juridică sub forma curatelei
sau tutelei şi de asistenţă juridică.
(3) Odată cu preluarea tutelei,
tutorele are obligaţia de a face un inventar al
tuturor bunurilor mobile şi imobile ale persoanei cu handicap şi
prezintă anual un raport de gestiune autorităţii tutelare din
unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap are
domiciliul sau reşedinţa.
(4) În cazul în care persoana cu handicap
nu are rude ori persoane care să accepte tutela,
instanţa judecătorească va putea numi ca tutore autoritatea
administraţiei publice locale sau, după caz, persoana juridică
privată care asigură protecţia şi îngrijirea persoanei cu
handicap.
(5) Monitorizarea respectării
obligaţiilor care revin tutorelui persoanei cu handicap este
asigurată de autoritatea tutelară din unitatea
administrativ-teritorială în a cărei rază îşi are
domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap.
(6) Părintele, reprezentantul legal, tutorele,
precum şi organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap o poate asista pe aceasta în
faţa instanţelor judecătoreşti competente.
(7) Judecarea cauzelor care au ca obiect
obţinerea de către persoanele cu handicap a drepturilor
prevăzute de prezenta lege se face cu celeritate.
SECŢIUNEA a 7-a
Facilităţi
ART. 26
Persoanele cu handicap grav sau accentuat
beneficiază de următoarele facilităţi fiscale:
b) scutire de la plata
impozitului pe clădire şi teren;
c) scutire de la plata taxei
asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi mototriciclurilor,
adaptate handicapului;
d) scutire de la plata taxei
pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru
activităţi economice şi viza anuală a acestora;
e) scutire de la plata taxei
hoteliere.
-------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin pct. 153 al art. I din
ORDONANŢA
DE URGENŢĂ nr. 109 din
7 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13
octombrie 2009 modifică şi completează <LLNK 12003 571
10 201 0 18>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în cazul
prevăzut mai sus, introducând pct. 43^2 la art. 298, articol care prevede abrogarea mai multor dispoziţii din
alte acte normative.
Această abrogare,
dispusă de ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 109 din 7
octombrie 2009, se referea la o forma a art. 26 din Legea nr. 448/2006 republicată, anterioară <LLNK 12009 360
10 201 0 35>LEGII nr.
360 din 20 noiembrie 2009, dar aplicându-se cu data de 1 ianuarie
2010, considerăm că legiuitorul a avut în vedere abrogarea
dispoziţiilor literei a) a art. 26, chiar pentru o
formă modificată ulterior apariţiei
În absenţa unor alte precizări,
considerăm că legiuitorul ar trebui să
emită o Lege de aprobare a ORDONANŢEI
DE URGENŢĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009, publicate în
MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009, care să
clarifice aceste aspecte, fie un alt act normativ pentru a elimina normele
contradictorii.
A se vedea şi art. 55, alin. (4) lit.
k^1) din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, care
prevede:
"(4) Următoarele sume
nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în
înţelesul impozitului pe venit:
.....................................................................................
k^1)
veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap
grav sau accentuat, la funcţia de bază;
ART. 27
(1) Persoanele
adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui
dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la
bugetul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap la
bugetele direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, în baza unui contract privind angajamentul de
plată a dobânzii pentru achiziţionarea unui singur autovehicul
şi pentru adaptarea unei locuinţe conform nevoilor individuale de
acces, cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor
creditului, dar şi cu condiţia ca valoarea creditului să nu
depăşească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu
depăşească 10 ani. În cazul achiziţionării de
autovehicule adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap
netransferabile, dependente de scaunul cu rotile, valoarea creditului nu poate
depăşi 20.000 de euro, perioada de
rambursare fiind de 15 ani.
------------
Alin. (1) al art. 27 a
fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 207 din 2 iunie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 10 iunie 2009, care
modifică pct. 1 al art.
I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 86 din
24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 27
iunie 2008.
(1^1)
Persoanele care au contractat un credit în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi cărora, în urma reevaluării,
li s-a schimbat încadrarea în gradul de handicap beneficiază în continuare
de aceleaşi condiţii de rambursare până la achitarea creditului.
------------
Alin. (1^1) al
art. 27 a
fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 207 din 2 iunie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 10 iunie 2009, care
completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 86 din 24 iunie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 27 iunie 2008, cu pct. 1^1.
(2) Beneficiază de
prevederile alin. (1) şi familia sau persoana care are în îngrijire cel
puţin un copil cu handicap grav ori accentuat.
(3) Metodologia
de preluare de către direcţiile generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale
ale sectoarelor municipiului Bucureşti a contractelor privind angajamentul
de plată a dobânzii încheiate de Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Handicap şi de asigurare a transferurilor financiare se
aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
------------
Alin. (3) al art. 27 a
fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 207 din 2 iunie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 10 iunie 2009, care
completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 86 din 24 iunie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 27 iunie 2008, cu pct. 1^2.
ART. 28
Persoanele cu handicap,
deţinătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum şi
persoanele care le au în îngrijire beneficiază de scutire de la plata
tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale, prevăzut
în Ordonanţa Guvernului nr.
15/2002 privind introducerea tarifului de
utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 29
Sumele aferente dreptului
prevăzut la art. 28 se suportă de la bugetul
de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
SECŢIUNEA a 8-a
Asigurarea
continuităţii în măsurile de protecţie
ART. 30
În vederea asigurării
corelării serviciilor din sistemul de protecţie a copilului cu
handicap cu serviciile din sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu
handicap, autorităţile responsabile ale administraţiei publice
au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a) să planifice şi
să asigure tranziţia tânărului cu handicap din sistemul de
protecţie a copilului în sistemul de protecţie a persoanei adulte cu
handicap, în baza nevoilor individuale identificate ale acestuia;
b) să asigure
continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap;
c) să
instituie măsuri menite să asigure pregătirea tânărului
pentru viaţa adultă şi pentru viaţa independentă;
d) să
desfăşoare, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice,
publice ori private, programe de pregătire pentru viaţa de adult;
e) să desfăşoare
activităţi de informare a tânărului cu handicap în ceea ce
priveşte oportunităţile de educaţie, angajare, acces la
viaţa familială şi viaţa socială, la diferite mijloace
de petrecere a timpului liber;
f) să evalueze, la cerere,
elevii din unităţile de învăţământ speciale.
CAP. III
Servicii şi prestaţii
sociale
SECŢIUNEA 1
Servicii sociale
ART. 31
(1) Dreptul la
asistenţă socială sub formă de servicii sociale se
acordă la cerere sau din oficiu, după caz, pe baza actelor
doveditoare, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Cererea pentru acordarea
dreptului la servicii sociale se înregistrează la autoritatea
administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială
îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap.
(3) Cererea şi actele
doveditoare se depun spre înregistrare de persoana cu handicap, familia sa,
reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau
organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu
handicap.
(4) În vederea asigurării
serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap, autorităţile
publice au obligaţia să ia următoarele măsuri speciale:
a) să creeze condiţii
de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare nevoilor
individuale ale persoanelor cu handicap;
b) să iniţieze, să
susţină şi să dezvolte servicii sociale centrate pe
persoana cu handicap, în colaborare sau în parteneriat cu persoane juridice,
publice ori private;
c) să asigure ponderea
personalului de specialitate angajat în sistemul de protecţie a
persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale:
asistenţi sociali, psihologi, instructori de ergoterapie,
kinetoterapeuţi, pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre
didactice de sprijin, educatori specializaţi, medici psihiatri, medici
dentişti, infirmieri;
d) să implice în
activităţile de îngrijire, reabilitare şi integrare a persoanei
cu handicap familia acesteia;
e) să asigure instruirea în
problematica specifică a persoanei cu handicap a personalului care
îşi desfăşoară activitatea în sistemul de protecţie a
persoanelor cu handicap, inclusiv a asistenţilor personali şi a
asistenţilor personali profesionişti;
f) să dezvolte şi
să sprijine programe de colaborare între părinţi şi
specialişti în domeniul handicapului, în colaborare sau în parteneriat cu
persoanele juridice, publice ori private;
g) să înfiinţeze
şi să susţină sistemul bazat pe managementul de caz în
protecţia persoanei cu handicap;
h) să încurajeze şi
să susţină activităţile de voluntariat;
i) să asigure
asistenţă şi îngrijire sociomedicală la domiciliul
persoanei cu handicap.
ART. 32
(1) Persoanele cu handicap
beneficiază de servicii sociale acordate:
a) la domiciliu;
b) în comunitate;
c) în centre de zi şi centre
rezidenţiale, publice sau private.
(2) Serviciile sociale destinate
persoanelor cu handicap sunt proiectate şi adaptate conform nevoilor
individuale ale persoanei.
ART. 33
(1) Autorităţile
administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza, administra
şi finanţa servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, în
condiţiile legii.
(2) Autorităţile
administraţiei publice locale pot contracta servicii sociale cu furnizori
de servicii sociale de drept privat, acreditaţi, în condiţiile legii.
(3) Costul serviciului social
contractat nu poate depăşi costul avut de serviciul respectiv la data
contractării sau costul mediu al funcţionării serviciului la
data înfiinţării, în cazul unui serviciu nou.
(4) Modalitatea de contractare va
fi stabilită prin normele metodologice*) de aplicare a prevederilor
prezentei legi.
---------
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr.
268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii
nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
ART. 34
(1) Serviciile sociale destinate
persoanelor adulte cu handicap se află în coordonarea
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
(2) Monitorizarea
implementării standardelor specifice de calitate şi controlul
respectării lor sunt în competenţa Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap şi se aplică de
către personalul cu atribuţii în domeniu, conform unei metodologii
aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia.
(3) În realizarea activităţii
prevăzute la alin. (1) personalul Autorităţii Naţionale
pentru Persoanele cu Handicap are acces în spaţiile care au
legătură cu furnizarea de servicii sociale, la date şi
informaţii legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului
respectiv.
SECŢIUNEA a 2-a
Asistentul personal
ART. 35
Persoana cu handicap grav are dreptul, în
baza evaluării sociopsihomedicale, la un asistent
personal.
ART. 36
(1) Poate fi încadrată cu contract
individual de muncă în funcţia de asistent personal persoana care
îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are vârsta
minimă de 18 ani împliniţi;
b) nu a fost
condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni care ar
face-o incompatibilă cu exercitarea ocupaţiei de asistent personal;
c) are capacitate deplină
de exerciţiu;
d) are o stare de
sănătate corespunzătoare, atestată de medicul de familie
sau pe baza unui examen medical de specialitate;
e) a absolvit cel puţin
cursurile învăţământului general obligatoriu, cu excepţia
rudelor şi afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei
cu handicap grav, precum şi cu excepţia soţului sau soţiei,
după caz; în situaţii excepţionale, la propunerea asistentului
social din cadrul aparatului propriu al consiliului local în a cărui
rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa
persoana care urmează să îndeplinească funcţia de asistent
personal, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate
aproba derogarea de la îndeplinirea condiţiilor de studii şi în cazul
altor persoane.
(2) Nu pot deţine calitatea
de asistent personal persoanele care beneficiază de concediu pentru
creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, de până la 7 ani.
ART. 37
(1) Pe perioada îngrijirii
şi protecţiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului
individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi:
a) salariu de bază stabilit
potrivit dispoziţiilor legale privind salarizarea asistentului social cu
studii medii din unităţile de asistenţă socială din
sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum şi spor de vechime
şi alte sporuri aferente acordate în condiţiile legii;
b) program de lucru care să
nu depăşească în medie 8 ore pe zi şi 40 de ore pe
săptămână;
c) concediu anual de odihnă,
potrivit dispoziţiilor legale aplicabile personalului încadrat în
instituţii publice;
d) transport urban gratuit, în
condiţiile prevăzute la art. 23;
e) transport interurban, în
condiţiile prevăzute la art. 24.
(2) Pe perioada
concediului de odihnă al asistentului personal, angajatorul are
obligaţia de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al
asistentului personal.
------------
Alin. (2) al art. 37 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
(3) În
situaţia în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al
asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acordă
indemnizaţia prevăzută la art. 43 alin. (1) sau găzduirea într-un centru de tip respiro.
------------
Alin. (3) al art. 37 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
ART. 38
Asistentul personal are
următoarele obligaţii principale:
a) să participe, o dată
la 2 ani, la instruirea organizată de angajator;
b) să semneze un angajament,
ca act adiţional la contractul individual de muncă, prin care
îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul de recuperare
pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al
persoanei adulte cu handicap grav;
c) să presteze pentru
persoana cu handicap grav toate activităţile şi serviciile
prevăzute în contractul individual de muncă, în fişa postului
şi în planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv în
planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d) să trateze cu respect,
bună-credinţă şi înţelegere persoana cu handicap grav
şi să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e) să comunice
direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la
cunoştinţă, orice modificare survenită în starea
fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav şi
alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor
prevăzute de lege.
ART. 39
(1) Contractul individual de
muncă al asistentului personal se încheie cu primăria
localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu
handicap grav, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data
înregistrării cererii.
(2) Contractul individual de
muncă se întocmeşte în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte
contractantă, iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcţiilor
generale de asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în
termen de 5 zile de la încheierea acestuia.
(3) Modalităţile
şi condiţiile de încheiere, modificare şi încetare a
contractului individual de muncă al asistentului personal se
completează cu prevederile Legii
nr. 53/2003 - Codul
muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Contractul individual de
muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului
persoanei cu handicap grav.
ART. 40
(1) Autorităţile
administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă
şi să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se
suportă salarizarea, precum şi celelalte drepturi cuvenite
asistentului personal, potrivit legii.
(2) Serviciul public de
asistenţă socială dispune efectuarea de controale periodice
asupra activităţii asistenţilor personali şi prezintă
semestrial un raport consiliului local.
ART. 41
Neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare de către asistentul personal a obligaţiilor
prevăzute de dispoziţiile legale în sarcina lui, precum şi a
celor prevăzute în contractul individual de muncă atrage
răspunderea disciplinară, civilă sau, după caz, penală
a acestuia, în condiţiile legii.
ART. 42
(1) Adultul cu handicap vizual
grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizaţie de
însoţitor.
(2) Persoanele cu handicap grav
care au şi calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta
pentru indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 61 din Legea nr. 19/2000, cu modificările
şi completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de
opţiune se menţine şi în cazul trecerii pensionarilor de
invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.
(3) Invalizii de război care
au şi calitatea de persoane cu handicap grav şi sunt pensionari de
invaliditate gradul I beneficiază atât de dreptul prevăzut la alin. (2),
cât şi de dreptul prevăzut la art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile
I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Părinţii sau reprezentanţii
legali ai copilului cu handicap grav, adulţii cu handicap grav ori
reprezentanţii legali ai acestora, cu excepţia celor cu handicap
vizual grav, pot opta între asistent personal şi primirea unei
indemnizaţii lunare.
(5) Opţiunea se exprimă
prin cerere adresată în scris direcţiilor generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
şi devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al
acestora.
(6) Direcţiile generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
vor comunica angajatorului, în termen de 5 zile, acordul pentru opţiunea
exprimată în condiţiile prevăzute la
alin. (5).
(7) În
situaţia în care angajatorul nu poate asigura angajarea asistentului
personal, se acordă indemnizaţia prevăzută la alin. (4), indiferent de opţiunea
exprimată potrivit prevederilor alin. (1) şi (4).
------------
Alin. (7) al art. 42 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
ART. 43
(1) Indemnizaţia lunară
prevăzută la art. 42 alin. (4) este în cuantum egal cu salariul net al asistentului social
debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă
socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.
(2) Plata indemnizaţiei lunare se
asigură de primăriile în a căror rază teritorială
îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav.
(3) Plata indemnizaţiei se
face pe perioada valabilităţii certificatului de încadrare în grad de
handicap, emis de comisiile de protecţie a copiilor sau de comisiile de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap, după caz.
(4) Nu pot beneficia de indemnizaţia
lunară:
a) părinţii sau
reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav care se află în
internate ori în centre de plasament aferente unităţilor sau
instituţiilor de învăţământ special;
b) adulţii cu handicap grav
sau reprezentanţii lor legali pe perioada în care adulţii cu handicap
grav se află în centre rezidenţiale publice, cu excepţia
centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituţii publice cu caracter
social în care se asigură întreţinere completă din partea
autorităţii administraţiei publice;
c) persoanele cu handicap grav
care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă
privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a
detenţiei.
ART. 44
Autorităţile administraţiei
publice locale prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligaţia:
------------
Partea introductivă a art.
44 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
a) de a angaja
şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în
condiţiile prezentei legi;
------------
Litera a) a art. 44 a fost modificată de pct. 4 al <LLNK 12010
84180 302 0 61>art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
b) de a asigura şi garanta
plata indemnizaţiei lunare, în cazul în care persoana cu handicap grav sau
reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.
SECŢIUNEA a 3-a
Asistentul personal profesionist
ART. 45
(1) Adultul cu handicap grav sau accentuat
care nu dispune de spaţiu de locuit, nu realizează venituri ori
realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie
poate beneficia de îngrijirea şi protecţia unui asistent personal
profesionist.
(2) Îngrijirea şi protecţia
adulţilor cu handicap grav sau accentuat de către asistentul personal
profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare a persoanelor
adulte cu handicap judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti.
(3) Opinia adultului cu
handicap grav sau accentuat se va lua în considerare la luarea deciziei
referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist.
(4) Contractul de muncă al
asistentului personal profesionist se încheie de către direcţiile
generale de asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
sau de către furnizorii de servicii sociale privaţi, acreditaţi
în condiţiile legii.
(5) Monitorizarea şi
controlul activităţii de îngrijire şi protecţie a
adulţilor cu handicap grav şi accentuat de către asistentul
personal profesionist se fac de direcţiile generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale
ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(6) Asistentul maternal care
îngrijeşte copilul cu handicap grav sau accentuat până la vârsta
majoratului poate opta să devină asistent personal profesionist.
ART. 46
(1) Pentru fiecare adult cu
handicap grav sau accentuat aflat în îngrijirea şi protecţia
asistentului personal profesionist se acordă sumele necesare acoperirii
cheltuielilor lunare de hrană, echipament, cazarmament, materiale
igienico-sanitare, precum şi sumele aferente acoperirii cheltuielilor de
locuit.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul propriu al
judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti, pe a
cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau
reşedinţa asistentul personal profesionist.
(3) Cuantumul sumelor acordate în
condiţiile alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a consiliului
judeţean, respectiv local al sectorului municipiului Bucureşti,
şi nu poate depăşi cuantumul cheltuielilor efectuate pentru
adulţii cu handicap asistaţi în centrele rezidenţiale publice.
(4) Sumele necesare acoperirii cheltuielilor
prevăzute la alin. (1), suportate de furnizorii de
servicii sociale privaţi acreditaţi, se restituie acestora la cerere,
de către direcţiile generale de asistenţă socială
şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, pe baza documentelor justificative, în
termen de 15 zile de la data depunerii cererii.
(5) Modalitatea de decontare a
cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se
aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
ART. 47
(1) Pe perioada îngrijirii şi
protecţiei adulţilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul
personal profesionist beneficiază de următoarele drepturi:
a) salariul de bază stabilit potrivit
dispoziţiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii
medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul
bugetar, altele decât cele cu paturi, precum şi spor de vechime şi
alte sporuri aferente acordate în condiţiile legii;
b) un spor de 15% calculat la
salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică şi
condiţii de muncă deosebite în care îşi
desfăşoară activitatea;
c) un spor de 15% calculat la
salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire şi
protecţie cel puţin două persoane adulte cu handicap grav sau
accentuat;
d) un spor de 25% calculat la
salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire şi
protecţie o persoană adultă cu handicap grav sau accentuat,
infectat cu HIV ori bolnav de SIDA.
(2) Asistentul personal
profesionist beneficiază şi de alte drepturi, după cum
urmează:
a) consiliere şi sprijin din
partea specialiştilor de la direcţiile generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
ori a furnizorilor de servicii sociale, în vederea îndeplinirii obligaţiilor
ce îi revin cu privire la îngrijirea şi protecţia persoanei adulte cu
handicap grav sau accentuat;
b) decontarea cheltuielilor de
transport interurban, cazare şi masă, în cazul în care deplasarea se
face în interesul adultului cu handicap grav sau accentuat, în condiţiile
stabilite pentru personalul din sectorul bugetar;
c) transport urban gratuit, în
condiţiile prevăzute la art. 23.
(3) Pe perioada concediului de
odihnă, angajatorul are obligaţia de a asigura persoanei cu handicap
grav sau accentuat un înlocuitor al asistentului personal profesionist ori
găzduirea într-un centru de tip respiro.
ART. 48
(1) Condiţiile de
obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul
asistentului personal profesionist se reglementează prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru
Persoanele cu Handicap.
(2) Standardele minime
obligatorii pentru asigurarea îngrijirii şi protecţiei adulţilor
cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist se
elaborează de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu
Handicap şi se aprobă prin ordin al preşedintelui acesteia.
ART. 49
Asistentul personal profesionist are
următoarele obligaţii principale:
a) să
participe anual la instruirea organizată de angajator;
b) să semneze
un angajament, ca act adiţional la contractul individual de muncă,
prin care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul
individual de servicii al adultului cu handicap grav sau accentuat;
c) să presteze pentru
adultul cu handicap grav sau accentuat toate activităţile şi
serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fişa
postului şi în planul individual de servicii;
d) să trateze cu respect,
bună-credinţă şi înţelegere adultul cu handicap grav
sau accentuat şi să nu abuzeze fizic, psihic ori moral de starea
acestuia;
e) să comunice
direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la
cunoştinţă, orice modificare survenită în starea
fizică, psihică ori socială a adultului cu handicap grav sau
accentuat şi alte situaţii de natură să modifice acordarea
drepturilor prevăzute de lege.
ART. 50
Neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare de către asistentul personal profesionist a
obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în sarcina
acestuia, precum şi a celor prevăzute în contractul individual de
muncă atrage răspunderea disciplinară, civilă, ori,
după caz, penală a asistentului personal profesionist, în
condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 4-a
Centre pentru persoanele cu handicap
ART. 51
(1) Persoana cu handicap poate
beneficia de servicii sociale acordate în centre de zi şi centre
rezidenţiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.
(2) Centrele de zi şi
centrele rezidenţiale reprezintă locaţii în care serviciile
sociale sunt acordate de personal calificat şi care dispun de
infrastructura adecvată furnizării acestora; centrele
rezidenţiale sunt locaţii în care persoana cu handicap este
găzduită cel puţin 24 de ore.
(3) În sensul prezentei legi,
tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap sunt:
a) centre de îngrijire şi
asistenţă;
b) centre de recuperare şi
reabilitare;
c) centre de integrare prin
terapie ocupaţională;
d) centre de pregătire
pentru o viaţă independentă;
e) centre respiro/centre de
criză;
f) centre de servicii comunitare
şi formare;
g) locuinţe
protejate;
h) altele.
(4) Admiterea unei persoane cu
handicap într-un centru rezidenţial, cu excepţia celor prevăzute
la alin. (3) lit. e) şi g), se face în cazul în
care acesteia nu i se pot asigura protecţia şi îngrijirea la
domiciliu sau în cadrul altor servicii din comunitate.
(5) Centrele publice pentru
persoane cu handicap se înfiinţează şi funcţionează ca
structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea
consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, în structura direcţiilor generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului, cu avizul şi sub îndrumarea
metodologică a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu
Handicap.
(6) Centrele
private pentru persoanele cu handicap se înfiinţează şi
funcţionează ca structuri cu sau fără personalitate
juridică, cu avizul şi sub îndrumarea metodologică a
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
------------
Alin. (6) al art. 51 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 86 din 24 iunie 2008, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 27 iunie 2008.
ART. 52
(1) În vederea
desfăşurării unui tip de activităţi cu caracter
inovator în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, furnizorii de
servicii sociale acreditaţi pot înfiinţa, administra şi
finanţa centre-pilot, pentru o durată de maximum 2 ani.
(2) Evaluarea
activităţilor cu caracter inovator se face de serviciul public
descentralizat competent teritorial al Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale, în colaborare cu Autoritatea Naţională
pentru Persoanele cu Handicap.
ART. 53
(1) Într-un centru de zi sau
rezidenţial serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat cu
serviciile medicale, de educaţie, de locuire, de ocupare a forţei de
muncă şi altele asemenea.
(2) Persoanele cu handicap din
centrele de zi sau rezidenţiale beneficiază de servicii medicale din
cadrul pachetului de servicii medicale de bază care se suportă din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, conform Contractului-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări
sociale de sănătate.
(3) Coordonarea serviciilor
sociale furnizate în sistem integrat se face de autoritatea administraţiei
publice locale sau de furnizorul de servicii sociale care
înfiinţează, administrează şi finanţează centrul.
(4) Ministerul Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Inovării alocă fonduri de la
buget pentru finanţarea cheltuielilor aferente:
a) activităţilor de
educaţie desfăşurate în centrele pentru persoanele cu handicap;
b) perfecţionării
pregătirii profesionale a cadrelor didactice;
c) altor acţiuni şi
activităţi, în condiţiile legii.
ART. 54
(1) Persoana cu handicap are
dreptul să fie îngrijită şi protejată într-un centru din
localitatea/judeţul în a cărei/cărui rază teritorială
îşi are domiciliul sau reşedinţa.
(2) Finanţarea centrelor
publice se face din bugetele proprii ale judeţelor, respectiv ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, pe teritoriul cărora
funcţionează acestea.
(3) În cazul în care nevoile
individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condiţiile
prevăzute la alin. (1), persoana cu handicap
poate fi îngrijită şi protejată într-un centru aflat în
altă unitate administrativ-teritorială.
(4) Decontarea cheltuielilor
dintre autorităţile administraţiei publice locale se face în
baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de
centrul în care persoana cu handicap este îngrijită şi
protejată.
(5) Modalitatea de decontare va
fi stabilită prin normele metodologice*) de aplicare a prevederilor
prezentei legi.
----------
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr.
268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii
nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
ART. 55
(1) Furnizorul de servicii sociale are
obligaţia de a promova, facilita şi asigura personalului programe de
formare profesională, precum şi programe de instruire specifică
cu privire la problematica handicapului şi legislaţia în domeniu.
(2) Personalul din cadrul centrelor
prevăzute la art. 51 alin. (1) are
obligaţia respectării standardelor specifice de calitate, precum
şi a prevederilor legale privind drepturile persoanelor cu handicap.
(3) Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage, după caz, răspunderea disciplinară,
contravenţională sau penală, conform prevederilor legale.
ART. 56
(1) Personalul de specialitate care
îşi desfăşoară activitatea în centrele publice din mediul
rural, de zi şi rezidenţiale pentru copiii şi adulţii cu
handicap, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors
de la domiciliu, în condiţiile legii.
(2) Sumele necesare acordării
drepturilor prevăzute la alin. (1) se
asigură din bugetele proprii ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, pe a căror rază teritorială
funcţionează centrul.
SECŢIUNEA a 5-a
Prestaţii sociale pentru persoanele cu
handicap
ART. 57
(1) Dreptul la asistenţă
socială sub formă de prestaţii sociale se acordă la cerere
sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condiţiile
prevăzute de lege.
(2) Cererea pentru plata prestaţiilor
sociale se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale
competente în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul
sau reşedinţa persoana cu handicap.
(3) Cererea şi actele doveditoare pot
fi depuse în condiţiile prevăzute la art. 31 alin.
(3).
(4) Plata prestaţiei sociale se face
începând cu luna următoare depunerii cererii
şi încetează cu luna următoare încetării dreptului la
prestaţia socială respectivă.
ART. 58
(1) Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu
handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat în
condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%.
(2) Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA
beneficiază de o alocaţie lunară de hrană, calculată
pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile
colective din unităţile sanitare publice.
(3) Adultul cu handicap vizual grav
primeşte pentru plata însoţitorului o indemnizaţie
echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii
medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul
bugetar, altele decât cele cu paturi.
(4) Adultul cu handicap beneficiază,
în condiţiile prezentei legi, de următoarele prestaţii sociale:
a) indemnizaţie
lunară, indiferent de venituri:
1. în cuantum de 202
lei, pentru adultul cu handicap grav;
2. în cuantum
de 166 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
b) buget
personal complementar lunar, indiferent de venituri:
1. în cuantum
de 91 lei, pentru adultul cu handicap grav;
2. în cuantum
de 68 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
3. în cuantum
de 33,5 lei, pentru adultul cu handicap mediu.
------------
Alin. (4) al art.
58 a fost modificat de articolul unic din HOTĂRÂREA nr.
1.665 din 10 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
856 din 19 decembrie 2008.
(5) Beneficiază de
prestaţia socială prevăzută la
alin. (4) lit. b) şi familia sau reprezentantul legal al copilului cu
handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire,
supraveghere şi întreţinere.
(6) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4):
a) adulţii cu handicap
îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice, cu
excepţia centrului de tip respiro;
b) persoanele cu handicap care
sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă
privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a
detenţiei;
c) adulţii cu
handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în
îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.
(7) Nu pot beneficia de prevederile alin.
(4) lit. a) adulţii cu
handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri, aflaţi în
îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.
(8) Nu pot beneficia de dreptul
prevăzut la alin. (1) copiii cu handicap care se
află în internate sau centre de plasament aferente unităţilor
ori instituţiilor de învăţământ special sau în alte tipuri
de instituţii publice cu caracter social, cu excepţia centrului de
tip respiro, în care se asigură întreţinere completă din partea
autorităţii administraţiei publice.
(9) De dreptul prevăzut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe
perioada în care este îngrijit în familie.
(10) Sumele aferente drepturilor
prevăzute la alin. (1)-(5) şi cheltuielilor
de administrare se vor asigura prin bugetele proprii ale
judeţelor/sectoarelor municipiului Bucureşti din transferuri de la
bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu această
destinaţie în bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale.
(11) Plata drepturilor
prevăzute la alin. (1)-(5) se realizează
prin direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti.
(12) Bugetul personal
complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu
este luat în calcul la stabilirea altor drepturi şi obligaţii.
(13) Cuantumul drepturilor se
actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum,
prin hotărâre a Guvernului.
(14) Drepturile restante aferente
deciziilor emise şi neplătite în anul 2006 pentru persoanele cu
handicap vizual, stabilite în baza Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999**) privind
protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu
handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002,
cu modificările şi completările ulterioare, se asigură
şi se plătesc de către Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale prin direcţiile de muncă şi
protecţie socială judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti.
------------
**) Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999
a fost abrogată prin Legea
nr. 448/2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006.
SECŢIUNEA a 6-a
Obligaţiile persoanelor cu handicap,
ale familiei sau reprezentanţilor legali
ART. 59
Persoanele cu handicap au următoarele
obligaţii:
a) să se
prezinte din oficiu pentru evaluare/reevaluare la structurile competente în
domeniu;
b) să se
prezinte din oficiu pentru reevaluare la comisiile de evaluare pentru
încadrarea în grad şi tip de handicap, cu cel puţin 30 de zile
înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare
în grad şi tip de handicap;
c) să se
prezinte pentru reevaluare, la solicitarea structurilor competente în domeniu,
indiferent de termenul de valabilitate al certificatului de încadrare în grad
şi tip de handicap;
d) să
depună diligenţele necesare pentru a beneficia de drepturile
prevăzute de lege;
e) să urmeze
activităţile şi serviciile prevăzute în planul de
recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de
servicii al adultului cu handicap;
f) să
depună diligenţe pentru încadrarea în muncă, în condiţiile
legii, în raport cu pregătirea, posibilităţile fizice şi
psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competenţă în
domeniu;
g) să
colaboreze cu asistenţii sociali şi echipele de specialişti, în
scopul recuperării, reabilitării, orientării profesionale
şi integrării sociale;
h) să
aducă la cunoştinţa direcţiilor generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în
termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare
cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă,
starea materială şi alte situaţii de natură să
modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
------------
Art. 59 a
fost modificat de pct. 5 al art.
I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din
20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din
22 septembrie 2010.
ART. 60
Persoana care are în îngrijire,
supraveghere şi întreţinere un copil sau
adult cu handicap are următoarele obligaţii principale:
a) să asigure
creşterea şi îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap;
b) să respecte şi/sau
să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în
planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual
de servicii al adultului cu handicap;
c) să însoţească persoana cu handicap, la termenul
necesar sau la solicitare, pentru evaluare şi reevaluare, la comisiile cu
competenţă în domeniu;
d) să se prezinte la
solicitarea direcţiilor generale de asistenţă socială
şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti;
e) să colaboreze cu
asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea,
reabilitarea, orientarea profesională şi integrarea socială;
f) să comunice
direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la
cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap,
domiciliu sau reşedinţă, starea materială, precum şi
alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor
prevăzute de lege.
CAP. IV
Accesibilitate
ART. 61
În vederea asigurării
accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional şi
comunicaţional, autorităţile publice au
obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a) să promoveze şi
să implementeze conceptul Acces pentru toţi, pentru a împiedica
crearea de noi bariere şi apariţia unor noi surse de discriminare;
b) să sprijine cercetarea,
dezvoltarea şi producţia de noi tehnologii de informare şi
comunicare şi tehnologii asistive;
c) să recomande şi
să susţină introducerea în pregătirea iniţială a
elevilor şi studenţilor a unor cursuri referitoare la problematica
handicapului şi a nevoilor acestora, precum şi la diversificarea
modalităţilor de realizare a accesibilităţii;
d) să faciliteze accesul
persoanelor cu handicap la noile tehnologii;
e) să asigure accesul la
informaţiile publice pentru persoanele cu handicap;
f) să asigure
interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual şi ai
limbajului specific persoanelor cu surdocecitate;
g) să proiecteze şi
să deruleze, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice,
publice ori private, programe de accesibilitate sau de conştientizare
asupra importanţei acesteia.
ART. 62
(1) Clădirile de utilitate
publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din
fonduri publice, mijloacele de transport în comun şi staţiile
acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători
şi peroanele principalelor staţii, spaţiile de parcare,
străzile şi drumurile publice, telefoanele publice, mediul
informaţional şi comunicaţional vor fi adaptate conform
prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul
neîngrădit al persoanelor cu handicap.
(2) Clădirile de patrimoniu
şi cele istorice se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor
arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu.
(3) Costurile lucrărilor
necesare pentru realizarea adaptărilor prevăzute la
alin. (1) şi (2) se suportă din bugetele autorităţilor
administraţiei publice centrale sau locale şi din sursele proprii ale
persoanelor juridice cu capital privat, după caz.
(4) Autorităţile
administraţiei publice locale au obligaţia să includă reprezentanţi
ai Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap sau ai
organizaţiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile
de recepţie a lucrărilor de construcţie ori de adaptare a
obiectivelor prevăzute la alin. (1) şi (2).
ART. 63
(1) Autorităţile
prevăzute de lege au obligaţia să elibereze autorizaţia de
construcţie pentru clădirile de utilitate publică numai în
condiţiile respectării prevederilor legale în domeniu, astfel încât
să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
(2) Prevederile alin. (1) se
aplică şi pentru clădirile de locuit care se construiesc ori
pentru care se realizează lucrări de consolidare, de reabilitare, de
extindere şi/sau de modernizare, cu finanţare din fonduri publice.
(3) Adaptarea accesului în
clădirile aflate în patrimoniul public sau privat al statului ori al
unităţilor administrativ-teritoriale se face şi în
condiţiile când nu se realizează lucrările prevăzute la alin. (2), la solicitarea persoanelor cu handicap grav,
locatari ai acestora.
ART. 64
(1) Pentru a facilita accesul
neîngrădit al persoanelor cu handicap la
transport şi călătorie, până la 31 decembrie 2010,
autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia
să ia măsuri pentru:
a) adaptarea tuturor mijloacelor
de transport în comun aflate în circulaţie;
b) adaptarea tuturor
staţiilor mijloacelor de transport în comun conform prevederilor legale,
inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spaţiilor de acces spre uşa de
intrare în mijlocul de transport;
c) montarea panourilor de
afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual
şi auditiv în mijloacele de transport public;
d) imprimarea cu caractere mari
şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de
transport în comun.
(2) În termen de 6 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei legi, toţi operatorii de taxi au
obligaţia să asigure cel puţin o maşină adaptată
transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant.
(3) Constituie discriminare
refuzul conducătorului de taxi de a asigura transportul persoanei cu
handicap şi a dispozitivului de mers.
(4) Până la data de 31
decembrie 2007, autorităţile administraţiei publice locale
competente au obligaţia să ia măsuri pentru:
a) adaptarea trecerilor de
pietoni de pe străzile şi drumurile publice conform prevederilor
legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil;
b) montarea sistemelor de
semnalizare sonoră şi vizuală la intersecţiile cu trafic
intens.
(5) Câinele-ghid care însoţeşte
persoana cu handicap grav are acces liber şi gratuit în toate locurile
publice şi în mijloacele de transport.
(6) Până la data de 31
decembrie 2010, administratorii infrastructurii feroviare şi operatorii de
transport feroviar au următoarele obligaţii:
a) să adapteze cel
puţin un vagon şi staţiile principale de tren, pentru a permite
accesul persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant;
b) să marcheze prin pavaj
tactil contrastant căile spre peroanele de îmbarcare, ghişee sau alte
utilităţi.
ART. 65
(1) În spaţiile de parcare
de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum şi în
cele organizate vor fi adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn
internaţional cel puţin 4% din numărul total al locurilor de
parcare, dar nu mai puţin de două locuri, pentru parcarea
gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.
(2) Persoanele cu handicap sau
reprezentanţii legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un
card-legitimaţie pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul care
transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimaţie
beneficiază de parcare gratuită.
(3) Modelul
cardului-legitimaţie va fi stabilit în normele metodologice*) de aplicare
a prevederilor prezentei legi. Eliberarea cardurilor se face de către
autorităţile administraţiei publice locale.
---------
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr.
268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii
nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
**) A se vedea Ordinul
ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, al
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu
Handicap şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului
nr. 671/1.640/61/2007 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a
interpreţilor limbajului mimico-gestual şi a
interpreţilor limbajului specific persoanei cu surdocecitate, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 septembrie 2007.
(4) Costurile aferente dreptului
prevăzut la alin. (2) se suportă din
bugetele locale.
(5) În spaţiile de parcare
ale domeniului public şi cât mai aproape de domiciliu administratorul
acestora repartizează locuri de parcare gratuită persoanelor cu
handicap care au solicitat şi au nevoie de astfel de parcare.
ART. 66
(1) Editurile au obligaţia
să pună matriţele electronice utilizate pentru tipărirea
cărţilor şi revistelor la dispoziţia persoanelor juridice
autorizate care le solicită pentru a le transforma în format accesibil
persoanelor cu deficienţe de vedere sau de citire, în condiţiile Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Bibliotecile publice au
obligaţia să înfiinţeze secţii cu carte în formate
accesibile persoanelor cu deficienţe de vedere sau de citire.
ART. 67
(1) Până la data de 31
martie 2007, operatorii de telefonie au următoarele obligaţii:
a) să adapteze cel
puţin o cabină la o baterie de telefoane publice în conformitate cu
prevederile legale în vigoare;
b) să furnizeze
informaţii despre costurile serviciilor în forme accesibile persoanelor cu
handicap.
(2) Operatorii de servicii
bancare au obligaţia să pună la dispoziţia persoanelor cu
handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont şi alte informaţii
în formate accesibile.
(3) Angajaţii operatorilor
de servicii bancare şi poştale au obligaţia de a acorda
asistenţă în completarea formularelor, la solicitarea persoanelor cu
handicap.
ART. 68
Până la data de 31 decembrie
2007, proprietarii de spaţii hoteliere au
următoarele obligaţii:
a) să adapteze cel
puţin o cameră pentru găzduirea persoanei cu handicap care
utilizează fotoliul rulant;
b) să marcheze prin pavaj
sau covoare tactile intrarea, recepţia şi să deţină
harta tactilă a clădirii;
c) să monteze
lifturi cu însemne tactile.
ART. 69
(1) Autorităţile şi
instituţiile centrale şi locale, publice sau private asigură,
pentru relaţiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu
surdocecitate, interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual sau
ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.
(2) Metodologia de autorizare a
interpreţilor*) va fi aprobată prin ordin comun al ministrului
educaţiei, cercetării şi inovării şi al ministrului
muncii, familiei şi protecţiei sociale, la propunerea
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, cu
consultarea Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România, precum
şi a organizaţiilor neguvernamentale din domeniul
surdocecităţii.
-------------
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
**) A se vedea Ordinul
ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, al
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu
Handicap şi al ministrului educaţiei, cercetării şi
tineretului nr. 671/1.640/61/2007 pentru aprobarea Metodologiei de
autorizare a interpreţilor limbajului
mimico-gestual şi a interpreţilor limbajului specific persoanei cu
surdocecitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din
27 septembrie 2007.
ART. 70
(1) Autorităţile
centrale şi locale publice, precum şi instituţiile centrale
şi locale, publice sau de drept privat, au obligaţia de a asigura
servicii de informare şi documentare accesibile persoanelor cu handicap.
(2) În termen de 6 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi, serviciile de relaţii cu publicul
vor afişa şi vor dispune de informaţii accesibile persoanelor cu
handicap vizual, auditiv şi mintal.
ART. 71
(1) Până la data de 31
decembrie 2007, autorităţile publice au obligaţia să ia
măsuri pentru:
a) accesibilizarea paginilor de
internet proprii, în vederea îmbunătăţirii accesării
documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual şi
mintal;
b) utilizarea
pictogramelor în toate serviciile publice;
c) adaptarea
telefoanelor cu telefax şi teletext pentru persoanele cu handicap auditiv.
(2) În achiziţia de
echipamente şi softuri, instituţiile publice vor avea în vedere
respectarea criteriului de accesibilitate.
CAP. V
Orientare, formare
profesională, ocupare şi angajare în muncă
ART. 72
(1) Orice persoană cu
handicap care doreşte să se integreze sau să se reintegreze în
muncă are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională,
indiferent de vârstă, tipul şi gradul de handicap.
(2) Persoana cu handicap
participă activ în procesul evaluării şi orientării
profesionale, are acces la informare şi la alegerea activităţii,
conform dorinţelor şi aptitudinilor sale.
(3) Datele şi
informaţiile personale colectate în cursul procesului de evaluare şi
orientare profesională sunt confidenţiale şi pot fi utilizate
numai în interesul şi cu acordul persoanei cu handicap în cauză.
ART. 73
(1) Beneficiază de orientare
profesională, după caz, persoana cu handicap care este
şcolarizată şi are vârsta corespunzătoare în vederea
integrării profesionale, persoana care nu are un loc de muncă, cea
care nu are experienţă profesională sau cea care, deşi
încadrată în muncă, doreşte reconversie profesională.
(2) Persoana cu handicap sau,
după caz, familia ori reprezentantul legal al acesteia este principalul
factor de decizie cu privire la orientarea profesională.
(3) Formarea profesională a persoanelor
cu handicap se organizează, conform legii, prin programe de iniţiere,
calificare, recalificare, perfecţionare şi specializare.
ART. 74
(1) În vederea asigurării
evaluării, orientării, formării şi reconversiei
profesionale a persoanelor cu handicap, autorităţile publice au
obligaţia să ia următoarele măsuri
specifice:
a) să
realizeze/diversifice/susţină financiar programe privind orientarea
profesională a persoanelor cu handicap;
b) să asigure
pregătirea şi formarea pentru ocupaţii necesare în domeniul
handicapului;
c) să
coreleze pregătirea profesională a persoanelor cu handicap cu
cerinţele pieţei muncii;
d) să creeze
cadrul necesar pentru accesul la evaluare şi orientare profesională
în orice meserie, în funcţie de abilităţile persoanelor cu
handicap.
(2) Evaluarea şi orientarea
profesională a adulţilor cu handicap se
realizează de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în
condiţiile legii.
ART. 75
(1) Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condiţiile pentru a-şi
alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaţia, pentru a dobândi
şi menţine un loc de muncă, precum şi pentru a promova
profesional.
(2) În realizarea drepturilor
prevăzute la alin. (1), autorităţile
publice au obligaţia să ia următoarele
măsuri specifice:
a) să promoveze conceptul
potrivit căruia persoana cu handicap încadrată în muncă
reprezintă o valoare adăugată pentru societate şi, în
special, pentru comunitatea căreia aparţine;
b) să promoveze un mediu de
muncă deschis, inclusiv şi accesibil persoanelor cu handicap;
c) să creeze condiţiile
şi serviciile necesare pentru ca persoana cu handicap să poată
alege forma de conversie/reconversie profesională şi locul de muncă,
în conformitate cu potenţialul ei funcţional;
d) să înfiinţeze
şi să susţină complexe de servicii, formate din
unităţi protejate autorizate şi locuinţe protejate;
e) să iniţieze şi
să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, în vederea angajării
şi păstrării în muncă a persoanelor cu handicap;
f) să acorde sprijin pentru
organizarea unei pieţe de desfacere pentru produsul muncii persoanei cu
handicap;
g) să diversifice şi
să susţină diferite servicii sociale, respectiv consiliere pentru
persoana cu handicap şi familia acesteia, informare pentru angajatori,
angajare asistată şi altele asemenea;
h) să promoveze serviciile
de mediere pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap;
i) să realizeze/actualizeze
permanent baza de date, pentru evidenţierea ofertei de muncă din
rândul persoanelor cu handicap;
j) să dezvolte
colaborări cu mass-media, în vederea creşterii gradului de
conştientizare/sensibilizare a comunităţii cu privire la
potenţialul, abilităţile şi contribuţia persoanelor cu
handicap la piaţa muncii;
k) să realizeze, în
colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private,
programe şi proiecte având ca obiectiv creşterea gradului de ocupare;
l) să iniţieze şi
să susţină campanii de sensibilizare şi conştientizare
a angajatorilor asupra abilităţilor persoanelor cu handicap;
m) să iniţieze programe
specifice care stimulează creşterea participării pe piaţa
muncii a forţei de muncă din rândul grupurilor supuse riscului major
de excluziune socială.
ART. 76
Ministerul Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Inovării stabileşte
măsuri privind egalitatea de şanse pentru persoanele cu handicap,
asigurând, acolo unde este necesar, suport adiţional adaptat nevoilor
adulţilor cu handicap, sprijinind accesul acestora în unităţile
şi instituţiile de învăţământ
superior. Ministerul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Inovării iniţiază programe de educaţie
permanentă a adulţilor cu handicap şi asigură sprijin
privind implementarea lor.
ART. 77
(1) Persoanele cu handicap au
dreptul de a munci şi de a realiza venituri în conformitate cu prevederile
legislaţiei muncii, precum şi cu dispoziţiile speciale din
prezenta lege.
(2) În sensul prezentei legi
şi numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană cu
handicap se înţelege şi persoana invalidă gradul III.
ART. 78
(1) Persoanele cu handicap pot fi
încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi
capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în
grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau
al sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Autorităţile
şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private,
care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja
persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul
total de angajaţi.
(3) Autorităţile
şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private,
care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre
următoarele obligaţii:
a) să plătească
lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de
bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri
de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să
achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a
persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate,
pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma
datorată la bugetul de stat, în condiţiile prevăzute la lit. a).
------------
Lit. b) a alin. (3) al art. 78 a fost modificată de pct. 3 al <LLNK 12008
86180 302 0 56>art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 86 din 24 iunie 2008, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 27 iunie 2008.
(4) Fac excepţie de la
prevederile alin. (2) instituţiile publice de apărare
naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională.
(4^1) Fac
excepţie de la prevederile alin. (3) lit. b) unităţile protejate
înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap care pot
desfăşura şi activităţi de vânzări/intermedieri,
cu condiţia ca minimum 75% din profitul obţinut să fie destinat
programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap
din organizaţiile respective. Aceste unităţi au obligaţia
prezentării unui raport financiar la fiecare început de
an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile
obţinute prin activitatea comercială.
------------
Alin. (4^1) al
art. 78 a
fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 207 din 2 iunie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 10 iunie 2009, care
completează art. I din
(5) Monitorizarea şi controlul
respectării prevederilor alin. (2) şi (3) se
fac de către Inspecţia Muncii.
ART. 79
(1) Angajarea persoanei cu handicap în
muncă se realizează în următoarele forme:
a) pe piaţa
liberă a muncii;
b) la domiciliu;
c) în forme protejate.
(2) Formele protejate de angajare
în muncă sunt:
a) loc de muncă protejat;
b) unitate
protejată autorizată.
ART. 80
Persoanele cu handicap angajate la
domiciliu beneficiază din partea angajatorului de transportul la şi
de la domiciliu al materiilor prime şi materialelor necesare în
activitate, precum şi al produselor finite realizate.
ART. 81
(1) Unităţile protejate pot fi
înfiinţate de orice persoană fizică sau juridică, de drept
public sau privat, care angajează persoane cu handicap.
(2) Unităţile protejate pot fi:
a) cu
personalitate juridică;
b) fără personalitate
juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secţii, ateliere sau
alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituţiilor publice
ori din cadrul organizaţiilor neguvernamentale, precum şi cele
organizate de persoana cu handicap autorizată, în condiţiile legii,
să desfăşoare activităţi economice independente.
(3) Procedura de autorizare a
unităţilor protejate se stabileşte prin ordin al
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu
Handicap*).
-------------
*) A se vedea Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap nr. 60/2007
privind aprobarea Procedurii de autorizare a
unităţilor protejate, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 291 din 3 mai 2007.
ART. 82
(1) Unităţile protejate
autorizate beneficiază de următoarele drepturi:
a) scutire de plata taxelor de
autorizare la înfiinţare şi de reautorizare;
b) scutire de plată a
impozitului pe profit, cu condiţia ca cel puţin 75% din fondul
obţinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau
pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje,
instalaţii de lucru şi/sau amenajarea locurilor de muncă
protejate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi
completările ulterioare;
c) alte drepturi acordate de
autorităţile administraţiei publice locale finanţate din
fondurile proprii.
(2) La începutul fiecărui
an, unităţile protejate autorizate au obligaţia să prezinte
raportul de activitate pentru anul precedent Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
(3) Nerespectarea obligaţiei
prevăzute la alin. (2) se sancţionează
cu suspendarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată
sau, după caz, cu retragerea acesteia şi cu obligaţia
rambursării integrale a facilităţilor de care a beneficiat pe
durata funcţionării ca unitate protejată autorizată.
(4) Procedura de suspendare sau
retragere a autorizaţiei unităţilor protejate se stabileşte
prin normele metodologice**) de aplicare a prevederilor prezentei legi.
---------
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr.
268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii
nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
ART. 83
(1) Persoanele cu handicap aflate
în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă
beneficiază de următoarele drepturi:
a) cursuri de formare
profesională;
b) adaptare rezonabilă la
locul de muncă;
c) consiliere în perioada
prealabilă angajării şi pe parcursul angajării, precum
şi în perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea
muncii;
d) o perioadă de probă
la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare;
e) un preaviz plătit, de
minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului
individual de muncă din iniţiativa angajatorului pentru motive
neimputabile acestuia;
f) posibilitatea de a lucra mai
puţin de 8 ore pe zi, în condiţiile legii, în cazul în care
beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;
-------------
Litera g) a alin. (1) al art. 83 a fost abrogată de pct. 153 al <LLNK 12009
109180 302 0 60>art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009.
(2) Finanţarea drepturilor
prevăzute la alin. (1) lit. a) şi
c) pentru persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă
se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în
condiţiile legii.
ART. 84
Angajatorii persoanelor cu handicap
beneficiază de următoarele drepturi:
a) deducerea, la
calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de
muncă protejate şi achiziţionării utilajelor şi
echipamentelor utilizate în procesul de producţie de către persoana
cu handicap;
b) deducerea, la calculul
profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de
la domiciliu la locul de muncă, precum şi a cheltuielilor cu
transportul materiilor prime şi al produselor finite la şi de la
domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu;
c) decontarea din bugetul
asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de
pregătire, formare şi orientare profesională şi de
încadrare în muncă a persoanelor cu handicap;
d) o subvenţie de la stat,
în condiţiile prevăzute de Legea
nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj
şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu
modificările şi completările ulterioare.
CAP. VI
Încadrarea în grad de handicap
ART. 85
(1) Persoanele
cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la
art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de
handicap.
(2) Încadrarea
în grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia
pentru protecţia copilului.
(3) Încadrarea
în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia
de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare
comisie de evaluare.
(4) Comisia de
evaluare este organ de specialitate al consiliului judeţean, după
caz, al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu
activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în
grad şi tip de handicap şi are următoarea componenţă:
a)
preşedinte - un medic de specialitate expertiză medicală a
capacităţii de muncă, medicină internă, medicină
de familie sau un medic de medicină generală, absolvent de cursuri de
management în domeniul sociomedical;
b) un medic de
specialitate expertiză medicală a capacităţii de
muncă, medicină de familie sau un medic de medicină
generală, propus de direcţia de sănătate publică
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) un
reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale care
desfăşoară activităţi în beneficiul persoanelor cu
handicap;
d) un psiholog;
e) un asistent
social.
(5)
Componenţa nominală a comisiei de evaluare se aprobă prin
hotărâre de consiliul judeţean, după caz, local al sectorului
municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale.
(6)
Preşedintele comisiei de evaluare, fără a fi funcţionar
public, face parte din structura de personal a direcţiei generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti.
(7) Membrii
comisiilor de evaluare, cu excepţia preşedintelui, au dreptul la o
indemnizaţie lunară echivalentă cu 1% din indemnizaţia
preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarilor
sectoarelor municipiului Bucureşti. Plata indemnizaţiei se
suportă din bugetele consiliilor judeţene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti.
(8)
Preşedintele şi membrii comisiei de evaluare nu fac parte din
Serviciul de evaluare complexă.
(9) Activitatea
de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de 3 persoane care
fac parte din structura de personal a direcţiei generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului din
subordinea consiliilor judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului
Bucureşti.
(10) Criteriile
medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad
şi tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii,
familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului
sănătăţii.
------------
Art. 85 a
fost modificat de pct. 6 al art.
I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din
20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din
22 septembrie 2010.
ART. 86
(1) Gradele de handicap sunt: uşor,
mediu, accentuat şi grav.
(2) Tipurile de handicap sunt: fizic,
vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat,
boli rare.
ART. 87
(1) Comisia de evaluare are
următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte
încadrarea în grad şi tip de handicap şi, după caz, orientarea
profesională a adultului cu handicap;
b)
stabileşte măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în
condiţiile legii;
c)
reevaluează periodic sau la sesizarea direcţiilor generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti
încadrarea în grad şi tip de handicap, orientarea profesională,
precum şi celelalte măsuri de protecţie a adulţilor cu
handicap;
d) revocă
sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită, în
condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat
stabilirea acesteia s-au modificat;
e)
soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent
personal profesionist;
f)
informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu
privire la măsurile de protecţie stabilite şi obligaţiile
ce le revin;
g)
promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate
activităţile pe care le întreprinde.
------------
Alin. (1) al art. 87 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
(2) Comisia de evaluare
îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
(3) Organizarea şi
metodologia de funcţionare a comisiei de evaluare se reglementează
prin hotărâre a Guvernului.
(4) Încadrarea
sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap se atestă
prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea
certificatului este scutită de taxa de timbru.
------------
Alin. (4) al art. 87 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
(5)
Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de
titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la
Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap,
denumită în continuare Comisia superioară.
------------
Alin. (5) al art. 87 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
(6) Activitatea
comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale.
------------
Alin. (6) al art. 87 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
ART. 88
În vederea exercitării
atribuţiilor ce revin comisiei de evaluare, se înfiinţează
serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, în cadrul
direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti.
ART. 89
(1) Odată cu emiterea
certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap, comisia de
evaluare are obligaţia de a elabora programul individual de reabilitare
şi integrare socială a adultului cu handicap.
(2) Pentru elaborarea programului
individual de reabilitare şi integrare socială, comisia de evaluare
va colabora cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul legal al acesteia.
(3) Certificatul prevăzut la alin. (1) dă dreptul adultului cu handicap de a
beneficia de dispoziţiile prevăzute de lege pentru gradul de handicap
respectiv.
(4) Programul individual de
reabilitare şi integrare socială prevăzut la
alin. (1) se întocmeşte şi se
revizuieşte în conformitate cu normele metodologice*) de aplicare a
prevederilor prezentei legi.
------------
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr.
268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii
nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
------------
Art. 90 a
fost abrogat de pct. 9 al art.
I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din
20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din
22 septembrie 2010.
ART. 90^1
(1) În
structura Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
funcţionează Comisia superioară, cu activitate decizională
în soluţionarea contestaţiilor la certificatele de încadrare în grad
şi tip de handicap, emise de comisiile de evaluare judeţene sau ale
sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Comisia
superioară are următoarea componenţă:
a) preşedinte,
medic de medicină generală sau medic de specialitate expertiză
medicală a capacităţii de muncă, absolvent de cursuri de
management în domeniul sociomedical;
b) un membru, medic
de specialitate expertiză medicală a capacităţii de
muncă sau un medic de medicină generală;
c) un membru cu
pregătire în asistenţă socială;
d) un membru cu
pregătire în psihologie;
e) un membru cu
pregătire în domeniul juridic.
(3)
Componenţa nominală a Comisiei superioare se aprobă prin ordin
al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
(4) La
şedinţele Comisiei superioare participă, cu statut de
observator, un reprezentant al Consiliului Naţional al
Dizabilităţii din România.
(5) În
funcţie de numărul contestaţiilor, numărul membrilor
Comisiei superioare poate fi suplimentat, prin ordin al ministrului muncii,
familiei şi protecţiei sociale.
(6) Activitatea
de secretariat a Comisiei superioare este asigurată de 3 persoane din
structura de personal a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale.
------------
Art. 90^1 a fost introdus de pct.
10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
ART. 90^2
(1)
Principalele atribuţii ale Comisiei superioare sunt:
a)
soluţionează contestaţiile, formulate în condiţiile
prevăzute la art. 87 alin.
(5), la certificatele de încadrare în grad şi tip
de handicap, eliberate de comisiile de evaluare;
b)
stabileşte prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, ca
urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor
acţiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii, familiei
şi protecţiei sociale sau în situaţia în care se sesizează
din oficiu în cazul eliberării unor certificate de încadrare în grad de
handicap fără respectarea prevederilor legale;
c) desemnează specialişti din domeniul medicinei,
din domeniul psihologiei şi din domeniul asistenţei sociale, în
vederea reevaluării, conform procedurii aprobate prin ordin comun al
ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al
ministrului sănătăţii*).
(2) În
exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), Comisia superioară
emite decizii după cum urmează:
a) de încadrare în
grad de handicap în sensul menţinerii sau modificării gradului
şi tipului de handicap atestat prin certificatul emis de către
comisiile de evaluare;
b) de anulare a
încadrării în grad şi tip de handicap pentru persoanele adulte cu
handicap supuse reevaluării.
(3) Modelul
deciziilor prevăzute la alin. (2) se aprobă
prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei
superioare.
(4) Deciziile
emise de Comisia superioară pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, cererile adresate
instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru.
(5) Pe baza
deciziei de reevaluare reglementate la alin. (1) lit.
b), emisă în 5 zile de la raportare, conducătorul direcţiei
generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului competente din punct de vedere teritorial
suspendă, prin act administrativ, dreptul la asistenţă
socială sub formă de prestaţii sociale, până la încheierea
procesului de reevaluare.
------------
Art. 90^2 a fost introdus de pct.
10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform alin. (3) al art.
IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010, ordinul
comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei
sociale şi al ministrului sănătăţii prevăzut la art. 90^2 alin. (1) lit.
c) din Legea nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se
aprobă în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 90^3
(1) Comisia superioară are
obligaţia de a îndeplini atribuţiile
prevăzute la art. 90^2 alin. (1) şi (2) în termen de 45 de zile lucrătoare de la
data înregistrării contestaţiei sau de la data emiterii deciziei
privind reevaluarea persoanelor adulte cu handicap.
(2) Procedura reevaluării persoanelor
cu handicap, ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite
în urma unor acţiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii,
familiei şi protecţiei sociale sau în situaţia în care se
sesizează din oficiu în cazul eliberării unor certificate de încadrare
în grad de handicap fără respectarea prevederilor legale, se
stabileşte prin ordin al ministrului muncii, familiei şi
protecţiei sociale.
(3) Procedura
prevăzută la alin. (2) se efectuează de
o comisie de experţi din domeniul medicinei, din domeniul psihologiei
şi din domeniul asistenţei sociale în interiorul termenului
prevăzut la alin. (1), la solicitarea Comisiei
superioare, desemnaţi prin tragere la sorţi din Lista
naţională de specialişti.
(4) Lista
naţională de specialişti prevăzută la
alin. (3) se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei
şi protecţiei sociale şi al ministrului
sănătăţii pe baza propunerii Colegiului Medicilor din
România, a Colegiului Psihologilor şi a Colegiului Asistenţilor
Sociali.
(5)
Specialiştilor prevăzuţi la alin. (4)
li se asigură, din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale, cheltuieli de transport, diurnă şi cazare
conform legii şi indemnizaţie zilnică în cuantum de 150 lei,
pentru întreaga perioadă în care se realizează reevaluarea.
(6) Modalitatea
de plată a cheltuielilor în procesul de reevaluare se stabileşte prin
ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
------------
Art. 90^3 a fost introdus de pct.
10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
ART. 90^4
(1) Comisia
superioară desemnează, prin tragere la sorţi, din Lista
naţională de specialişti din domeniul medicinei, din domeniul
psihologiei, din domeniul asistenţei sociale câte un specialist sau un
grup de specialişti, în funcţie de numărul cazurilor, care va
reevalua persoana/persoanele şi va întocmi un raport de reevaluare.
(2)
Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) au
acces la toate documentele medicale şi sociale aferente cazului.
(3) Reevaluarea
se va desfăşura la sediul spitalului municipal/judeţean din
unitatea administrativ-teritorială în care are domiciliul persoana cu
handicap, pe baza unui protocol încheiat între Ministerul Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale cu consiliul judeţean/local al sectoarelor
municipiului Bucureşti.
(4)
Specialiştii prevăzuţi la alin. (1)
întocmesc, în termen de 5 zile, un raport de reevaluare a persoanei, pe care îl
înaintează Comisiei superioare.
(5) Fiecare
parte interesată are dreptul să primească o copie a raportului
de reevaluare şi a documentelor care au stat la baza acestuia.
------------
Art. 90^4 a fost introdus de pct.
10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
ART. 90^5
(1) Dacă
în urma reevaluării se menţine încadrarea în grad de handicap,
Comisia superioară dispune, prin decizie, încetarea suspendării
dreptului la asistenţă socială sub formă de prestaţii
sociale. În această situaţie, persoana cu handicap va primi
drepturile aferente perioadei suspendării.
(2) Dacă
în urma reevaluării nu se menţine încadrarea în grad de handicap,
Comisia superioară dispune, prin decizie, anularea certificatului de
încadrare în grad şi tip de handicap.
(3) Dacă
în urma reevaluării se schimbă încadrarea în grad de handicap,
Comisia superioară dispune, prin decizie, încadrarea în gradul de handicap
corespunzător.
(4) Punerea în
executare a deciziilor prevăzute la alin. (1)-(3) se face de către direcţia generală
asistenţă socială şi protecţia copilului care a
stabilit iniţial gradul şi tipul de handicap şi dreptul la
prestaţiile sociale.
------------
Art. 90^5 a fost introdus de pct.
10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010.
CAP. VII
Parteneriate
ART. 91
În activitatea de protecţie
şi promovare a drepturilor persoanelor cu handicap, Autoritatea
Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale
întreţin relaţii de dialog, colaborare şi parteneriat cu
organizaţiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau care
reprezintă interesele acestora, precum şi cu instituţiile de
cult recunoscute de lege cu activitate în domeniu.
ART. 92
(1) Se înfiinţează, pe
lângă Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap,
Consiliul de analiză a problemelor persoanelor cu handicap, denumit în
continuare Consiliul, cu rol consultativ, în următoarea
componenţă:
a) preşedintele
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap;
b) preşedintele Consiliului
Naţional al Dizabilităţii din România;
c) un reprezentant al
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor
Copilului;
d) un reprezentant al
Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
e) un reprezentant al
Ministerului Sănătăţii;
f) un reprezentant al unei
organizaţii neguvernamentale pentru protecţia drepturilor omului;
g) câte un reprezentant al
organismelor administraţiei publice centrale şi/sau locale, precum
şi al altor organisme de drept public sau privat din domeniu, cu statut de
membri nepermanenţi, în funcţie de problemele ce
urmează a fi soluţionate.
(2) Consiliul are
următoarele atribuţii:
a) emite avize consultative cu
privire la proiectele de acte normative care au ca obiect protecţia
persoanelor cu handicap, iniţiate de Autoritatea Naţională
pentru Persoanele cu Handicap sau de alte autorităţi competente;
b) analizează problematica
protecţiei persoanelor cu handicap şi propune măsuri privind
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale acestora;
c) sesizează
organele competente cu privire la încălcarea drepturilor persoanelor cu
handicap.
(3) Consiliul se
întruneşte în şedinţe ordinare trimestriale, precum şi în
şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar.
(4) Convocarea membrilor se
realizează de către Autoritatea Naţională pentru Persoanele
cu Handicap.
(5) Şedinţele se
desfăşoară la sediul Autorităţii Naţionale pentru
Persoanele cu Handicap sau în orice alt loc pe care aceasta îl propune.
(6) Secretariatul Consiliului se
asigură de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.
(7) Modul de organizare şi
funcţionare a Consiliului se aprobă prin ordin al preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap*).
-----------
*) A se vedea Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu
Handicap nr. 256/2007 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului
de analiză a problemelor persoanelor cu handicap,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 15 august
2007.
ART. 93
(1) La nivelul judeţelor
şi sectoarelor municipiului Bucureşti se vor înfiinţa, pe
lângă direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, comitete de analiză a problemelor persoanelor cu handicap.
(2) Înfiinţarea, precum
şi modul de organizare şi funcţionare se aprobă prin
hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti.
CAP. VIII
Finanţarea sistemului de
protecţie a persoanelor cu handicap
ART. 94
(1) Protecţia persoanelor cu handicap
se finanţează din următoarele surse:
a) bugetul local
al comunelor, oraşelor şi municipiilor;
b) bugetele locale
ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
c) bugetul de
stat;
d) contribuţii
lunare de întreţinere a persoanelor cu handicap care beneficiază de
servicii sociale în centre;
e) donaţii,
sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii.
(2) Pentru a garanta primirea de
către persoanele cu handicap a sumelor reprezentând prestaţii
sociale, acestea vor fi constituite numai din sume provenind de la bugetul de
stat şi vor fi gestionate de Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale prin direcţiile teritoriale de muncă şi
protecţie socială.
(3) Costul mediu lunar de
întreţinere în centrele rezidenţiale pentru persoane cu handicap,
precum şi nivelul contribuţiei lunare de întreţinere datorate de
adulţii cu handicap asistaţi în centre sau de susţinătorii
acestora se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
(4) Pentru anumite servicii
sociale furnizate persoanelor cu handicap se pot percepe taxe, în
condiţiile stabilite de furnizorii de servicii sociale publici sau
privaţi acreditaţi, cu avizul Autorităţii Naţionale
pentru Persoanele cu Handicap.
ART. 95
(1) Produsele şi serviciile
realizate de centrele pentru persoanele cu handicap, aflate în coordonarea
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, pot fi
valorificate către persoane fizice şi juridice.
(2) Sumele obţinute în
condiţiile prevăzute la alin. (1) se fac
venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în subordinea
căreia funcţionează centrul respectiv.
ART. 96
(1) Autoritatea
Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate finanţa sau,
după caz, cofinanţa programe de interes
naţional care au ca scop integrarea, incluziunea socială şi
profesională a persoanelor adulte cu handicap, precum şi
creşterea calităţii vieţii acestora.
(2) Programele de interes
naţional prevăzute la alin. (1), complementare
acţiunilor finanţate la nivel local, pot avea următoarele
obiective generale:
a) realizarea investiţiilor
necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea şi buna
funcţionare a serviciilor şi centrelor care asigură îngrijirea
adulţilor cu handicap;
b) realizarea de studii,
cercetări şi publicaţii în cadrul domeniului său de
activitate;
c) instruirea personalului care
îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor şi
centrelor pentru persoanele cu handicap;
d) informarea opiniei publice
despre drepturile adulţilor cu handicap prin campanii de mediatizare;
e) transcrierea sau traducerea
materialelor informative şi culturale în sistemele de acces la
informaţie, specifice persoanelor încadrate în anumite categorii de
handicap: alfabet Braille, înregistrări audio, scriere vizuală cu
litere mărite, limbaj mimico-gestual, pictograme;
f) orice alte obiective
corespunzătoare domeniului de activitate al Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
(3) Programele de interes
naţional prevăzute la alin. (1) se
aprobă ca anexă la bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale, pe baza fundamentărilor elaborate de Autoritatea
Naţională pentru Persoanele cu Handicap.
(4) Metodologia de selectare
şi finanţare a programelor de interes naţional se aprobă
prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele
cu Handicap.
ART. 97
(1) Finanţarea sau,
după caz, cofinanţarea programelor de interes naţional
prevăzute la art. 96 alin.
(1) se asigură din următoarele surse:
a) bugetul de stat;
b) fonduri externe rambursabile
şi nerambursabile;
c) donaţii,
sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii.
(2) Sumele alocate din sursele
prevăzute la alin. (1) vor fi cuprinse în bugetul
propriu al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
(3) În scopul
finanţării programelor de interes naţional prevăzute la art. 96 alin. (1), Autoritatea
Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate aloca fonduri din
bugetul propriu:
a) serviciilor publice de
asistenţă socială din subordinea consiliilor judeţene
şi a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) organismelor private
autorizate, potrivit legii.
(4) Alocarea fondurilor potrivit prevederilor
alin. (3) se face pe bază de convenţii încheiate cu
consiliile judeţene şi cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, respectiv cu organismele private autorizate potrivit legii.
(5) Autoritatea
Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate finanţa proiecte
din cadrul programelor de interes naţional ce
urmează să fie realizate, pe bază de convenţie, în
colaborare cu ministere, cu alte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale, precum şi cu alte autorităţi sau
instituţii publice şi organisme private autorizate, potrivit legii.
ART. 98
Asociaţia
Nevăzătorilor din România, Asociaţia Invalizilor de Război
Nevăzători din România, Asociaţia Naţională a Surzilor
din România, Liga Naţională a Organizaţiilor cu Personal
Handicapat din Cooperaţia Meşteşugărească, Consiliul
Naţional al Dizabilităţii din România pot primi, în condiţiile
legii, subvenţii de la bugetul de stat prin bugetul Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, exclusiv în completarea
veniturilor proprii.
ART. 99
(1) Autoritatea
Naţională pentru Persoanele cu Handicap finanţează proiecte
proprii, proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în
domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, precum şi proiecte ale
unităţilor protejate autorizate.
(2) Metodologia de selectare
şi finanţare a proiectelor se aprobă prin ordin al preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
CAP. IX
Răspunderea juridică
ART. 100
(1) Următoarele
fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după
cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 15
alin. (1), cu amendă de la 6.000 lei la 12.000 lei;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 18-20,
art. 21 alin. (3) şi
(4), art. 22, art. 23 alin.
(1) şi (2), art. 24, 30 şi
31, art. 33 alin. (1), art. 34 alin.
(3), art. 51 alin. (4), art. 55
alin. (1), art. 61-64, art. 65
alin. (1), (2) şi (5), art. 66-68, art. 69 alin. (1), art. 70, 71 şi art. 82, cu amendă de la
6.000 lei la 12.000 lei;
c)
nerespectarea dispoziţiilor art. 78, cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei;
d)
nerespectarea standardelor specifice de calitate, cu amendă de la 6.000
lei la 12.000 lei şi/sau suspendarea ori
retragerea avizului de funcţionare;
e)
nerespectarea condiţiilor de autorizare în timpul funcţionării
ca unitate protejată autorizată, cu amendă de
la 20.000 lei la 25.000 lei şi retragerea autorizaţiei de
funcţionare;
f) parcarea
altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi
semnalizate prin semn internaţional pentru persoane cu handicap, cu
amendă de la 200 lei la 1.000 lei şi
ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;
g) eliberarea
de certificate de încadrare în grad de handicap cu încălcarea criteriilor
prevăzute la art. 85 alin.
(10), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.
(2) Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale
prevăzute la alin. (1) lit. a), b, d), e) şi
g) se fac de către personalul Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale, împuternicit în acest sens prin ordin al ministrului
muncii, familiei şi protecţiei sociale.
(3) Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale
prevăzute la alin. (1) lit. c) se fac de
către personalul Inspecţiei Muncii.
(4) Constatarea
contravenţiei şi aplicarea amenzii contravenţionale
prevăzute la alin. (1) lit. f) se fac de
către agenţii de circulaţie sau de către personalul de
control cu atribuţii în acest sens.
(5) Sumele
obţinute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
(6) Prevederile
prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
------------
Art. 100 a
fost modificat de pct. 11 al art.
I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din
20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din
22 septembrie 2010.
ART. 101
(1) Sumele încasate necuvenit cu
titlu de prestaţii sociale de către persoana cu handicap sau familia
acesteia se recuperează de la aceasta, inclusiv dobânzile aferente.
(2) Sumele stabilite în
conformitate cu prevederile alin. (1), nerecuperate din cauza decesului
persoanei cu handicap, se recuperează, după caz, de la
moştenitori, familie sau reprezentanţi legali, în condiţiile
dreptului comun.
CAP. X
Dispoziţii tranzitorii
şi finale
ART. 102
Prevederile art. 43 alin. (1) şi ale art. 58 alin. (4) şi (5) intră în
vigoare la 1 ianuarie 2007.
ART. 103
La data intrării în vigoare a
prezentei legi se abrogă Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind
protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu
handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
310 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 519/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, cu excepţia
prevederilor art. 18 alin.
(2) lit. d) şi e)
şi alin. (5) şi ale art. 19
alin. (1) lit. a)-c),
e), f), q) şi r), care se abrogă începând cu data de 1 ianuarie 2007,
precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
ART. 104
În termen de 60 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi, Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Handicap va elabora normele metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi şi le va supune spre aprobare prin
hotărâre a Guvernului*).
-----------
*) Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
268/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 233 din 4 aprilie 2007.
NOTĂ:
Reproducem mai jos
prevederile art. II din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 14/2007, astfel cum
a fost modificat şi completat prin Legea nr. 275/2007 privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 14/2007 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
care nu este încorporat în textul republicat al Legii nr. 448/2006 şi care
se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 14/2007:
"Art. II. - (1) Drepturile
prevăzute la art. 12
alin. (1) lit. a), b),
e), f) şi g) şi la alin. (2) din Legea nr.
448/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
se acordă, potrivit legii, dacă cererea de acordare a acestora,
însoţită de documentele doveditoare, se depune de către persoana
îndreptăţită în termen de maximum 180 de zile de la intrarea în
vigoare a legii, indiferent de anul naşterii copilului, dacă acesta
nu a împlinit încă vârsta de 2, 3 şi, respectiv, 7 ani, după
caz.
(2) Procedura de acordare a
drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b), e)-g) şi la
alin. (2) din Legea nr. 448/2006, cu modificările şi
completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă,
se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii
sociale şi familiei, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Pentru asigurarea în anul 2007 a
fondurilor necesare aplicării alin. (1) lit. a), b), e), f) şi g) şi alin. (2) din Legea
nr. 448/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, se autorizează Ministerul Economiei şi Finanţelor
ca, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de
Şanse, să introducă modificările ce decurg din aplicarea
prevederilor acestei legi în structura bugetului de stat şi a bugetului
Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse pe
anul 2007."
---------