LEGE nr. 14 din 9 ianuarie
2003 (*actualizată*)
partidelor politice
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 25 din
17 ianuarie 2003
Data intrarii in vigoare : 17
ianuarie 2003
Forma actualizata valabila
la data de : 13 februarie 2011
Prezenta forma actualizata este valabila de la 7 martie 2008 pana la 13
februarie 2011
----------------
*) Textul iniţial a fost
publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 25 din 17 ianuarie 2003. Aceasta este forma
actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic"
S.A. Piatra-Neamţ până la data de 13 februarie 2011, cu
modificările şi completările aduse de ORDONANŢA DE
URGENŢA nr. 20 din 27 februarie 2008.
Parlamentul României adopta
prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Partidele politice sunt
asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor romani cu drept de
vot, care participa în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei
lor politice, indeplinind o misiune publica garantată de Constituţie.
Ele sunt persoane juridice de drept public.
ART. 2
Prin activitatea lor, partidele
politice promovează valorile şi interesele naţionale,
pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu
candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi
publice şi stimuleaza participarea cetăţenilor la scrutinuri,
potrivit legii.
ART. 3
(1) Pot funcţiona ca partide
politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit
legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii
naţionale, a independentei şi a unităţii statului, a
integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor
democraţiei constituţionale.
(2) Sunt interzise partidele
politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte
activităţi pe care le organizează, încalca prevederile art. 30
alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constituţie.
(3) Este interzisă afilierea
partidelor politice la organizaţii din străinătate, dacă
aceasta afiliere încalca valorile prevăzute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot
organiza activităţi militare sau paramilitare şi nici alte
activităţi interzise de lege.
ART. 4
(1) Partidele politice se organizează
şi funcţionează după criteriul administrativ-teritorial.
(2) Sunt interzise constituirea
de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de munca,
precum şi desfăşurarea de activităţi politice la
nivelul agenţilor economici sau al instituţiilor publice.
(3) Desfăşurarea de
activităţi politice la nivelul agenţilor economici sau al
instituţiilor publice este permisă, cu acordul acestora, numai în
campania electorală, în condiţiile legii.
(4) In cadrul organizaţiilor
teritoriale partidele politice îşi pot organiza structuri care se vor
ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.
ART. 5
(1) Fiecare partid politic
trebuie sa aibă denumire integrala, denumire prescurtata şi semn
permanent proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata şi semnul
permanent trebuie sa se deosebească clar de cele ale partidelor anterior
înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice,
oricare ar fi figura geometrica în care sunt încadrate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi
aliantelor politice, în mod corespunzător.
(3) Denumirea integrala şi denumirea
prescurtata, precum şi semnul permanent nu pot reproduce sau combina
simbolurile naţionale ale statului roman, ale altor state, ale
organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie
partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice
internaţionale, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei
respective ca atare sau într-o combinaţie specifica.
(4) Semnul permanent poate fi
schimbat cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor, de către
organele competente ale partidului, conform statutului şi cu respectarea
art. 25 şi 26.
CAP. 2
Membrii partidelor politice
ART. 6
Pot fi membri ai partidelor
politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot.
ART. 7
Din partidele politice nu pot
face parte persoanele cărora le este interzisă prin lege asocierea
politica.
ART. 8
(1) Un cetăţean roman
nu poate face parte în acelaşi timp din doua sau mai multe partide
politice.
(2) Înscrierea unei persoane
într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al
cărui membru a fost anterior.
(3) La înscrierea într-un partid
politic orice persoana este obligată sa declare în scris, pe propria
răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid
politic.
(4) Membrii organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
care înscriu candidaţi în alegeri pot face parte şi dintr-un partid
politic, având dreptul de a candida în condiţiile legii.
(5) Nici o persoana nu poate fi
constransa sa facă parte sau sa nu facă parte dintr-un partid
politic.
(6) Dobândirea sau pierderea
calităţii de membru al unui partid politic nu creează privilegii
sau restrangeri în exercitarea drepturilor cetatenesti.
CAP. 3
Organizarea partidelor politice
ART. 9
Fiecare partid politic trebuie sa aibă
statut şi program politic proprii.
ART. 10
Statutul partidului politic cuprinde în mod
obligatoriu:
a) denumirea integrala şi denumirea
prescurtata;
b) descrierea semnului permanent;
c) semnul permanent sub forma grafica
alb-negru şi color, în anexa;
d) sediul central;
e) menţiunea expresă ca
urmăreşte numai obiective politice;
f) drepturile şi îndatoririle membrilor;
g) sancţiunile disciplinare şi
procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;
h) procedura de alegere a organelor
executive şi competentele acestora;
i) competenta adunării generale a
membrilor sau a delegaţilor acestora;
j) organele împuternicite sa prezinte candidaturi în alegerile locale,
parlamentare şi prezidenţiale;
k) organul competent sa
propună reorganizarea partidului sau sa decidă asocierea într-o
alianta politica ori în alte forme de asociere;
l) condiţiile în care
îşi încetează activitatea;
m) modul de administrare a
patrimoniului şi sursele de finanţare, stabilite în condiţiile
legii;
n) organul care reprezintă
partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi
terţi;
o) alte menţiuni prevăzute
ca obligatorii în prezenta lege.
ART. 11
Statutul şi programul
politic ale partidului trebuie sa fie prezentate în forma scrisă şi
aprobate de organele împuternicite prin statut.
ART. 12
(1) Partidele politice au ca
subdiviziuni organizaţii teritoriale, potrivit organizării
administrative a tarii, care au numărul minim de membri prevăzut de
statut.
(2) Organele locale pot
reprezenta partidul politic fata de terţi la nivelul local
corespunzător, pot deschide conturi la banca şi răspund de
gestionarea acestora.
ART. 13
(1) Adunarea generală a
membrilor şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în
statutul fiecărui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a
partidului politic şi a organizaţiilor sale teritoriale. Conducerile
organizaţiilor teritoriale se aleg pentru o perioada determinata,
prevăzută de statut.
(2) Statutul poate prevedea
şi alte organe, cu atribuţii formulate explicit.
ART. 14
(1) Adunarea generală a
membrilor partidului politic sau a delegaţilor acestora, la nivel
naţional, este organul suprem de decizie al partidului. Întrunirea acestuia are loc
cel puţin o data la 4 ani.
(2) Delegaţii la adunare
sunt aleşi de organizaţiile teritoriale prin vot secret. Numărul
acestora se stabileşte în raport cu numărul de membri. Procedurile de
desemnare şi de delegare a acestora trebuie prevăzute în statut.
ART. 15
(1) Pentru soluţionarea
diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi
conducerile organizaţiilor partidului, se constituie comisii de arbitraj
la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale.
(2) Membrii comisiei de arbitraj
sunt aleşi pe o durata de cel mult 4 ani.
(3) Comisia de arbitraj este
organizată şi funcţionează conform unui regulament aprobat
de organul statutar, care trebuie sa asigure părţilor dreptul la
opinie şi dreptul de a se apara, precum şi proceduri echitabile de
decizie.
ART. 16
(1) Organele împuternicite ale
partidului politic hotărăsc primirea de membri, în condiţiile
stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanti.
(2) Membrii au dreptul de a
demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.
(3) Dobândirea sau pierderea
calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai
jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului
partidului.
ART. 17
(1) Hotărârile partidului
politic şi ale organizaţiilor sale teritoriale se adopta cu votul
majorităţii prevăzute în statut.
(2) Alegerea membrilor conducerii
partidului politic şi ai conducerilor organizaţiilor sale teritoriale
se face prin vot secret.
(3) Statutul trebuie sa
prevadă dreptul fiecărui membru la initiativa politica şi
posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat.
CAP. 4
Înregistrarea partidelor politice
ART. 18
(1) Pentru înregistrarea unui
partid politic se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele
documente:
a) cererea de înregistrare,
semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic
şi de cel puţin 3 membri fondatori, care vor fi citaţi în
instanta;
b) statutul partidului, întocmit conform
prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire,
împreună cu lista semnăturilor de sustinere a membrilor fondatori;
e) o declaraţie privitoare
la sediu şi la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului
bancar.
(2) Cererea de înregistrare se
afişează la sediul Tribunalului Bucureşti timp de 15 zile.
(3) In termen de 3 zile de la
data depunerii cererii de înregistrare, anunţul cu privire la aceasta se
publica de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.
ART. 19
(1) Lista semnăturilor de
sustinere trebuie sa menţioneze obiectul sustinerii, data şi locul
întocmirii, iar pentru sustinatori trebuie sa conţină numele şi
prenumele, data naşterii, adresa, felul actului de identitate, seria
şi numărul acestuia, codul numeric personal, precum şi semnătura.
Sustinatorii înscrierii unui partid politic pot fi numai cetăţeni cu
drept de vot.
(2) Lista va fi
însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei
care a întocmit-o, care sa ateste autenticitatea semnăturilor, sub
sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal.
(3) Lista trebuie sa
cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în
cel puţin 18 din judeţele tarii şi municipiul Bucureşti,
dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste
judeţe şi municipiul Bucureşti.
(4) Fiecare lista va cuprinde
persoane dintr-o singura localitate. Listele vor fi grupate pe localităţi
şi judeţe, pentru a se putea verifica prevederile alin. (3).
ART. 20
(1) Tribunalul Bucureşti
examinează cererea de înregistrare a partidului politic în
şedinţa publica, cu participarea reprezentantului Ministerului
Public.
(2) Persoanele fizice sau
juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de
intervenţie în interes propriu, potrivit Codului de procedura civilă.
Cererea de intervenţie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat
cererea de înregistrare.
ART. 21
(1) Tribunalul Bucureşti se
pronunţa asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult
15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).
(2) Impotriva deciziei
Tribunalului Bucureşti pot face contestaţie la Curtea de Apel
Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute
la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute
la art. 20 alin. (2).
(3) Curtea de Apel Bucureşti
va examina contestaţia în şedinţa publica, în termen de cel mult
15 zile de la înregistrarea acesteia.
(4) Decizia Curţii de Apel
Bucureşti este definitiva şi irevocabilă.
ART. 22
Partidul politic dobândeşte
personalitate juridică de la data rămânerii definitive şi
irevocabile a hotărârii instanţei privind admiterea cererii de
înregistrare.
ART. 23
Partidele politice ale căror
cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor
politice.
ART. 24
(1) Partidele politice au
obligaţia sa depună la Tribunalul Bucureşti:
a) documentele atestând
desfăşurarea adunărilor generale, în termen de 30 de zile de la
data acestora;
b) documentele provenind de la
autorităţile electorale competente privind desemnarea
candidaţilor în alegeri, în termen de 30 de zile de la data alegerilor.
(2) Depunerea documentelor
prevăzute la alin. (1) la Tribunalul Bucureşti se consemnează în
Registrul partidelor politice.
ART. 25
(1) Modificarea statutului sau a
programului partidului politic poate avea loc în condiţiile prevăzute
de statut.
(2) Orice modificare se comunica
Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării,
cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) şi (3). Tribunalul Bucureşti o
examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 şi 21.
ART. 26
(1) In cazul în care modificările nu
sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanta a respins
cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul
politic în cauza acţionează în baza statutului modificat, Ministerul
Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activităţii
partidului politic şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice.
(2) In termen de 15 zile de la
înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucureşti se va
pronunţa asupra acesteia.
(3) Impotriva hotărârii
Tribunalului Bucureşti partea interesată poate face contestaţie
la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 5 zile de la data
comunicării hotărârii.
(4) Curtea de Apel Bucureşti
se pronunţa în termen de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei,
iar hotărârea sa este definitiva şi irevocabilă.
(5) Hotărârea definitiva
şi irevocabilă de admitere a modificării statutului se publica
în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
ART. 27
In fiecare an preelectoral
partidele politice sunt obligate sa-si actualizeze listele de membri, cu
respectarea cerinţelor prevăzute la art. 19 alin. (3) şi (4). Listele
actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucureşti pana la data de 31
decembrie a acelui an.
CAP. 5
Asocierea partidelor politice
ART. 28
(1) Partidele politice se pot asocia pe
baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica.
(2) In protocolul de asociere a partidelor
politice într-o alianta politica trebuie sa se menţioneze denumirea
integrala şi denumirea prescurtata ale aliantei politice, precum şi
ale partidelor politice componente, semnul permanent al aliantei, obiectivele
aliantei, modul de organizare şi factorii de decizie.
(3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplica
în mod corespunzător.
(4) Semnul permanent al
aliantei politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de la
unul dintre partidele politice componente.
ART. 29
(1) Pentru înregistrarea
aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele
documente:
a) cererea de înregistrare a
aliantei politice, semnată de conducerile executive ale partidelor
politice componente;
b) protocolul de asociere;
c) denumirea integrala şi
denumirea prescurtata ale aliantei politice;
d) descrierea semnului permanent;
e) semnul permanent sub forma grafica
alb-negru şi color, în anexa la protocol.
(2) Procedura prevăzută la art. 18
alin. (2) şi (3) se aplica în mod corespunzător.
ART. 30
(1) Pentru aliantele politice prevederile
art. 20-22 se aplica în mod corespunzător.
(2) Aliantele politice ale căror
cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul aliantelor
politice.
ART. 31
In cazul în care alianta politica
se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie sa facă
parte dintr-un partid politic membru al aliantei.
ART. 32
(1) Partidele politice pot
realiza şi alte forme de asociere cu formaţiuni nepolitice, legal
constituite, cu scopul promovării unor obiective comune.
(2) In protocolul de constituire
a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) se vor menţiona
denumirea, semnul permanent - dacă este cazul -, organizaţiile
aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare şi factorii de decizie
şi acesta va fi depus la Tribunalul Bucureşti, pentru a fi înscris în
registrul altor forme de asociere a partidelor.
ART. 33
Partidele politice membre ale
aliantelor politice sau ale altor forme de asociere îşi
păstrează personalitatea juridică şi patrimoniul propriu.
ART. 34
Orice modificare în componenta
aliantei politice sau în protocolul de asociere se comunica la Tribunalul
Bucureşti pentru înregistrare, potrivit prevederilor art. 28 şi 29.
ART. 35
Obiectivele aliantelor politice,
precum şi modul lor de organizare trebuie sa se conformeze prevederilor
art. 2 şi 3, cu excepţia participării cu candidaţi în
alegeri, care este opţională.
ART. 36
Dacă nici unul dintre
partidele politice participante la scrutin nu a obţinut majoritatea absolută
în Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentară pot
constitui coalitii pentru asigurarea guvernarii. Coalitiile nu sunt supuse
înregistrării, iar protocolul de constituire va cuprinde numai
dispoziţii privind asigurarea guvernarii şi a sprijinului
parlamentar.
CAP. 6
Reorganizarea partidelor politice
ART. 37
(1) Partidele politice legal constituite
pot proceda la reorganizare.
(2) Reorganizarea poate consta în comasare,
prin absorbţie sau fuziune, ori în divizare, totală sau
parţială.
ART. 38
(1) Comasarea a doua sau mai
multe partide legal constituite se realizează prin aprobarea protocolului
de comasare de către organele supreme de decizie ale fiecărui partid,
prevăzute la art. 14, în cadrul şedinţei comune a acestora.
(2) In protocolul de comasare se
vor menţiona în mod expres modalităţile de transfer al sumelor,
bunurilor şi contractelor deţinute de partidele comasate, precum
şi procedura de garantare a continuităţii vechimii în partid a
membrilor partidelor politice care fuzionează.
(3) In protocolul de comasare se
stabileşte caracterul acesteia: prin absorbţie sau prin fuziune.
ART. 39
(1) In situaţia
comasării prin absorbţie, unul dintre partidele politice îşi
păstrează personalitatea juridică, subrogandu-se în drepturile
şi obligaţiile partidelor absorbite care îşi încetează
activitatea, inclusiv prin cumularea subvenţiilor acestora. In protocolul
de comasare se va preciza care partid îşi păstrează
personalitatea juridică, având drept consecinţa păstrarea
denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent şi
electoral, precum şi a programului politic.
(2) Protocolul de comasare si,
dacă este cazul, modificările la statutul partidului care îşi
păstrează personalitatea juridică se comunica, în termen de 10
zile de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucureşti, urmandu-se
procedura prevăzută la art. 25 şi 26.
(3) Partidele politice absorbite vor fi
radiate din Registrul partidelor politice.
ART. 40
(1) In urma comasării prin fuziune a
unor partide politice rezulta un partid politic nou, care se subroga în
drepturile şi obligaţiile partidelor politice care au fuzionat
şi care, în termen de 10 zile, trebuie sa se conformeze prevederilor art. 18,
cu excepţia depunerii listei semnăturilor de sustinere.
(2) Denumirea integrala,
denumirea prescurtata, semnul permanent, semnul electoral şi programul
politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe
dintre partidele care participa la fuziune.
(3) Tribunalul Bucureşti va
examina documentele depuse de partidul politic nou format din comasarea prin
fuziune, potrivit prevederilor art. 20-22.
(4) Ca urmare a hotărârii
irevocabile a instanţei de înregistrare a noului partid rezultat din comasarea
prin fuziune, acesta va fi înscris în Registrul partidelor politice, iar
partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.
ART. 41
(1) Un partid politic legal
constituit se poate diviza prin hotărârea organului sau suprem de decizie,
prevăzut la art. 14.
(2) Divizarea poate fi
totală sau parţială.
(3) Înregistrarea partidului sau
a partidelor rezultate în urma divizării se face potrivit prevederilor
art. 18-21.
(4) Eventualele modificări
ale statutului partidului care îşi păstrează personalitatea
juridică se comunica, în termen de 10 zile de la divizare, Tribunalului
Bucureşti, urmandu-se procedura prevăzută la art. 25 şi 26.
ART. 42
(1) Divizarea totală consta
în împărţirea întregului patrimoniu al unui partid politic care
îşi încetează existenta către doua sau mai multe partide
existente sau care iau naştere astfel.
(2) In cazul divizării
totale, prin hotărârea de admitere a cererii de înscriere a ultimului
partid care ia astfel fiinţa se va dispune şi radierea din Registrul
partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti a partidului divizat.
ART. 43
Divizarea parţială
consta în desprinderea unei părţi din patrimoniul unui partid
politic, care îşi păstrează personalitatea juridică,
şi transmiterea acestei părţi către unul sau mai multe
partide care exista sau care se înfiinţează în acest fel.
CAP. 7
Încetarea activităţii partidelor
politice
ART. 44
Un partid politic îşi
încetează activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotărâre
pronunţată de Curtea Constituţională, pentru
încălcarea art. 37 alin. (2) şi (4) din Constituţia României;
b) dizolvare, prin hotărâre
pronunţată de Tribunalul Bucureşti;
c) autodizolvare, hotărâtă de
organele competente prevăzute în statut;
d) reorganizare, în situaţiile
prevăzute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42 alin. (2).
ART. 45
Curtea Constituţională
hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect
constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art.
37 alin. (2) şi (4) şi art. 144 lit. i) din Constituţie, cu
procedura stabilită în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.
ART. 46
(1) Un partid politic se dizolva pe cale
judecătorească în următoarele condiţii:
a) când se constata încălcarea
prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 37 alin. (2) şi (4) din
Constituţie, de către Curtea Constituţională, precum
şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;
b) când scopul sau activitatea
partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
c) când realizarea scopului
partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare
ordinii publice;
d) când partidul
urmăreşte alt scop decât cel care rezulta din statutul şi
programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a
inactivităţii constatate de Tribunalul Bucureşti conform art. 47
alin. (1);
f) ca urmare a neîndeplinirii
obiectivelor stabilite la art. 1 şi 2, constatată de Tribunalul
Bucureşti conform art. 48;
g) ca urmare a aplicării art. 26.
(2) Cererea de dizolvare se
adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public
şi se soluţionează potrivit normelor de procedura stabilite la
art. 26 alin. (2)-(5).
ART. 47
(1) Inactivitatea unui partid
politic se poate constata în următoarele situaţii:
a) nu a ţinut nici o adunare
generală timp de 5 ani;
b) nu a desemnat candidaţi,
singur sau în alianta, în doua campanii electorale parlamentare succesive, în
cel puţin 18 circumscripţii electorale.
(2) Pentru partidul politic aflat
în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) Tribunalul
Bucureşti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea
existenţei sale, cu respectarea normelor de procedura prevăzute la
art. 26 alin. (2)-(4).
ART. 48
(1) Neîndeplinirea obiectivelor
stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 şi 2, se poate constata
când un partid politic nu obţine la doua alegeri generale succesive un
număr minim de voturi.
(2) Numărul minim necesar
îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 şi 2 este de cel
puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, pentru candidaturile depuse
în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii judeţene, consilii
locale, Camera Deputaţilor, Senat.
ART. 49
Documentele privitoare la
autodizolvarea partidului politic se depun, în termen de cel mult 10 zile, la
Tribunalul Bucureşti, în vederea radierii din Registrul partidelor politice.
ART. 50
După primirea documentelor
privitoare la partidele politice care îndeplinesc oricare dintre
situaţiile prevăzute la art. 44, Tribunalul Bucureşti va proceda
imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.
CAP. 8
Evidenta partidelor politice şi a
aliantelor politice
ART. 51
(1) Registrul partidelor politice este
instrumentul legal de evidenta a partidelor politice din România.
(2) Instituţia cu drept de
a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucureşti.
(3) Datele din Registrul
partidelor politice sunt considerate informaţii de interes public.
(4) Înregistrarea şi
radierea partidelor politice, operate în Registrul partidelor politice, se
publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 52
(1) Registrul aliantelor politice este
instrumentul legal de evidenta pentru aliantele politice.
(2) Prevederile art. 51 alin. (2)-(4) se
aplica în mod corespunzător.
CAP. 9
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 53
(1) Partidele politice existente la data
intrării în vigoare a prezentei legi continua sa funcţioneze pe baza
actelor legale de înregistrare valabile la data înfiinţării.
(2) In termen de 6 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conformă
prevederilor acesteia, urmând procedura judiciară stabilită la art.
18-21, sub sancţiunea radierii din Registrul partidelor politice.
(3) Termenul de 6 luni pentru
înscriere este un termen de decădere.
ART. 54
(1) Denumirea integrala şi
denumirea prescurtata ale unui partid politic înregistrat legal, precum şi
semnele permanente folosite de acesta, începând cu anul 1990, ii aparţin
de drept, dacă le-a folosit primul, şi nu pot fi însuşite sau
utilizate de alte partide politice înregistrate ulterior.
(2) In accepţiunea prezentei
legi, sintagma semn permanent înlocuieşte sintagma însemnul partidului,
utilizata în Legea partidelor politice nr. 27/1996.
(3) Dispoziţiile alin. (1)
se aplica şi aliantelor politice.
(4) După expirarea
termenului prevăzut la art. 53 alin. (2), partidele şi aliantele
politice vor utiliza numai denumirea integrala şi denumirea prescurtata,
precum şi semnul permanent înregistrate la Tribunalul Bucureşti, atât
în activitatea curenta, cat şi cu ocazia alegerilor.
ART. 55
Organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care participa la
alegeri li se aplica în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu
excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art.
46 alin. (1) lit. e) şi f), art. 47, 48 şi 53.
ART. 55^1
Cetăţenii Uniunii Europene care
nu deţin cetăţenia română şi au domiciliul în România
au dreptul de a se asocia în partide politice sau de a se înscrie în partide
politice în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
--------------
Art. 55^1 a fost introdus de art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20
din 27 februarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 7
martie 2008.
ART. 56
Legea partidelor politice
nr. 27/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
87 din 29 aprilie 1996, cu modificările ulterioare, se abroga, cu
excepţia cap. VI - Finanţarea partidelor politice.
Aceasta lege a fost adoptată de Camera
Deputaţilor în şedinţa din 26 noiembrie 2002, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 77 alin. (2) din
Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptată de Senat
în şedinţa din 16 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74
alin. (1) şi ale art. 77 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE
SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Bucureşti, 9 ianuarie 2003.
Nr. 14.
──────────────