ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.96 din 20 octombrie 2003
privind
protecția maternității la locurile de muncă
Textul
actului publicat în M.Of. nr. 750/27 oct. 2003
În temeiul
art. 144 alin. (4) din Constituție,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanță de urgență.
Art. 1. - Prezenta ordonanță
de urgență reglementează măsuri de protecție socială pentru:
a) salariate gravide și mame, lăuze sau care alăptează, de
cetățenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene și din
Spațiul Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi
de serviciu cu un angajator;
b) cetățeni ai altor state și
apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau reședința în
România, dacă fac parte din categoriile de salariate prevăzute la
lit. a).
Art. 2. - În sensul prevederilor prezentei ordonanțe de
urgență, termenii și expresiile de mai jos sunt definite după cum
urmează:
a) protecția maternității este protecția sănătății
și/sau securității salariatelor gravide și/sau mame la locurile lor
de muncă;
b) locul de muncă este zona delimiată în spațiu, în
funcție de specificul muncii, înzestrată cu mijloacele și cu
materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operații,
lucrări sau pentru îndeplinirea unei activități de către unul ori
mai mulți executanți, cu pregătirea și îndemânarea lor, în condiții
tehnice, organizatorice și de protecție a muncii corespunzătoare,
din care se obține un venit în baza unui raport de muncă ori de
serviciu cu un angajator;
c) salariata gravidă este femeia care
anunță în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de
graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de
familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare;
d) salariata care a născut recent este femeia care și-a reluat
activitatea după efectuarea concediului de lăuzie și solicită
angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege,
anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu
mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;
e) salariata
care alăptează este femeia care, la reluarea activității după
efectuarea concediului de lăuzie, își alăptează copilul și anunță
angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul prezumat
al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de
medicul de familie în acest sens;
f) dispensa pentru consultații
prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de
către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru
efectuarea consultațiilor și examenelor prenatale pe baza
recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;
g) concediul postnatal obligatoriu este
concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligația să îl
efectueze după naștere, în cadrul concediului pentru sarcină și
lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază
salariatele în condițiile legii;
h) concediul de risc
maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la
lit. c)-e) pentru protecția sănătății și securității lor și/sau a
fătului ori a copilului lor.
Art. 3. - (1) Salariatele prevăzute
la art. 2 lit. c)-e) au obligația de a se prezenta la medicul de
familie pentru eliberarea unui document medical care să le ateste
starea.
(2) În cazul în care salariatele nu îndeplinesc
obligația prevăzută la alin. (1) și nu informează în scris
angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligațiile
sale prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, cu excepția celor
prevăzute la art. 5, 6, 18, 23 și 25.
Art. 4. - Angajatorii
au obligația să adopte măsurile necesare, astfel încât:
a)
să prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e) la
riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea;
b)
salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) să nu fie constrânse să
efectueze o muncă dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate
ori copilului nou-născut, după caz.
Art. 5. - (1) Pentru toate
activitățile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere
la agenți, procedee și condiții de muncă, a căror listă este
prevăzută în anexa nr. 1, angajatorul este obligat să evalueze
anual, precum și la orice modificare a condițiilor de muncă natura,
gradul și durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit.
c)-e), în scopul determinării oricărui risc pentru securitatea sau
sănătatea lor și oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori
alăptării.
(2) Evaluările prevăzute la alin. (1) se
efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a
medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemnează în
rapoarte scrise.
Art. 6. - (1) Angajatorii sunt obligați ca,
în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, să
înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanților
salariaților.
(2) Angajatorii vor informa în scris
salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care
pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum și asupra drepturilor
care decurg din prezenta ordonanță de urgență.
Art. 7. - (1)
În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a
fost anunțat în scris de către o salariată că se află în una dintre
situațiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligația să
înștiințeze medicul de medicina muncii, precum și inspectoratul
teritorial de muncă pe a cărui rază își desfășoară activitatea.
(2) De la data primirii înștiințării medicul de medicina
muncii și inspectoratul teritorial de muncă vor verifica condițiile
de muncă ale salariatei la termenele și în condițiile stabilite prin
normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
Art.
8. - Angajatorul are obligația să păstreze confidențialitatea asupra
stării de graviditate a salariatei și nu va anunța alți angajați
decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei
desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu
este vizibilă.
Art. 9. - În cazul în care o salariată se
află în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) și
desfășoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri
pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra
sarcinii și alăptării, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin.
(1), angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător
condițiile și/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o
repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau
securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii
sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
Art. 10. - (1) În cazul în care angajatorul, din motive
justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligația
prevăzută la art. 9, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au
dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:
a)
înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit
potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și
alte drepturi de asigurări sociale, salariatele prevăzute la art. 2
lit. c);
b) după data revenirii din concediul postnatal
obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d) și e), în cazul
în care nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și
îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în
cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.
(2) Concediul de
risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o
perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie
sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în
acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii
prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii și alte
drepturi de asigurări sociale.
(3) Eliberarea certificatului
medical se va face în condițiile în care salariata s-a prezentat la
consultațiile prenatale și postnatale, conform normelor Ministerului
Sănătății.
Art. 11. - (1) Pe durata concediului de risc
maternal salariata are dreptul la indemnizație de risc maternal,
care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Cuantumul indemnizației prevăzute la alin. (1) este egal
cu 75% din media veniturilor lunare realizate în cele 10 luni
anterioare solicitării, pe baza cărora s-a achitat contribuția de
asigurări sociale de stat.
(3) Pentru indemnizația de risc
maternal nu se datorează contribuția de asigurări sociale de stat.
Durata concediului de risc maternal reprezintă perioadă asimilată
stagiului de cotizare.
(4) Calculul și plata indemnizației
de risc maternal se fac lunar de către angajator, cel mai târziu o
dată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acordă
concediul de risc maternal.
Art. 12. - (1) Pentru
salariatele care se află în una dintre situațiile prevăzute la art.
2 lit. c) și d) și își desfășoară activitatea numai în poziția
ortostatică sau în poziția așezat, angajatorii au obligația de a le
modifica locul de muncă respectiv, astfel încât să li se asigure, la
intervale regulate de timp, pauze și amenajări pentru repaus în
poziție șezândă sau, respectiv, pentru mișcare.
(2) Medicul
de medicina muncii stabilește intervalele de timp la care este
necesară schimbarea poziției de lucru, perioadele de activitate,
precum și durata perioadelor pentru repaus în poziție șezândă sau,
respectiv, pentru mișcare.
(3) Dacă amenajarea condițiilor
de muncă și/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere
tehnic și/sau obiectiv posibilă sau nu poate fi cerută din motive
bine întemeiate, angajatorul va lua măsurile necesare pentru a
schimba locul de muncă al salariatei respective.
Art. 13. -
În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu
poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa
sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei
normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale, suportate
integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit
reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și alte
drepturi de asigurări sociale.
Art. 14. - Salariatele
prevăzute la art. 2 lit. c) și e) nu pot fi obligate de către
angajator să realizeze activități pentru care evaluarea a evidențiat
riscul de expunere la agenți sau condiții de muncă prevăzute la lit.
A și B din anexa nr. 2.
Art. 15. - Angajatorii au obligația
de a acorda salariatelor gravide dispensă pentru consultații
prenatale, în condițiile prevăzute la art. 2 lit. f), în cazul în
care investigațiile se pot efectua numai în timpul programului de
lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.
Art. 16. - Pentru protecția sănătății lor și a copilului
lor, după naștere, salariatele au obligația de a efectua minimum 42
de zile de concediu postnatal, în condițiile prevăzute la art. 2
lit. g) și în cadrul concediului pentru lăuzie stabilit prin Legea
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 17. - (1) Angajatorii sunt obligați să acorde
salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două
pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare. În aceste pauze se
include și timpul necesar deplasării dusîntors de la locul în care
se găsește copilul.
(2) La cererea mamei, pauzele pentru
alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului
său de muncă cu două ore zilnic.
(3) Pauzele și reducerea
duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se
includ în timpul de muncă și nu diminuează veniturile salariale și
sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
(4) În cazul în care angajatorul asigură în cadrul unității
încăperi speciale pentru alăptat, acestea vor îndeplini condițiile
de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.
Art.
18. - Pentru asigurarea securității și sănătății în muncă a
salariatelor gravide și/sau mame, lăuze sau care alăptează,
regulamentele interne ale unităților trebuie să conțină măsuri
privind igiena, protecția sănătății și securitatea în muncă a
acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de
urgență și ale celorlalte acte normative în vigoare.
Art.
19. - (1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi
obligate să desfășoare muncă de noapte.
(2) În cazul în care
sănătatea salariatelor menționate la alin. (1) este afectată de
munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării
scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă de zi, cu
menținerea salariului de bază brut lunar.
(3) Solicitarea
salariatei se însoțește de un document medical care menționează
perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de
noapte.
(4) În cazul în care, din motive justificate în mod
obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de
concediul și indemnizația de risc maternal, conform art. 10 și 11.
Art. 20. - (1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu
pot desfășura muncă în condiții cu caracter insalubru sau penibil.
(2) În cazul în care o salariată care desfășoară în mod
curent muncă cu caracter insalubru sau penibil se încadrează în
prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligația să o
transfere la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului de bază
brut lunar.
(3) Denumirea și enumerarea muncilor cu caracter
insalubru sau penibil la care face referire alin. (1) sunt stabilite
în normele de aplicare ale prezentei ordonanțe de urgență.
(4) Prevederile art. 19 alin. (3) și (4) se aplică în mod
corespunzător.
Art. 21. - (1) Este interzis angajatorului să
dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:
a) salariatei prevăzute la art. 2 lit. c)-e), din motive
care au legătură directă cu starea sa;
b) salariatei care se
află în concediul de risc maternal;
c) salariatei care se află
în concediul de maternitate;
d) salariatei care se află în
concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau,
în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani;
e)
salariatei care se află în concediul pentru îngrijirea copilului
bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, în vârstă de până la 18 ani.
(2) Interdicția prevăzută
la alin. (1) lit. b)-e) se extinde o singură dată cu până la 6 luni,
după revenirea salariatei în unitate.
(3) Dispozițiile alin.
(1) nu se aplică în cazul concedierilor pe motive economice ce
rezultă din desființarea postului ocupat de salariată, ca urmare a
dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a
reorganizării angajatorului, în condițiile legii.
(4)
Prevederile alin. (1) lit. d) și e) și ale alin. (2) și (3) se
aplică în mod corespunzător și salariaților bărbați aflați în
situațiile respective.
Art. 22. - (1) Salariatele prevăzute
la art. 21 alin. (1), ale căror raporturi de muncă sau raporturi de
serviciu au încetat din motive pe care le consideră ca fiind legate
de starea lor, au dreptul să conteste decizia angajatorului la
instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la
data comunicării acesteia, conform legii.
(2) Acțiunea în
justiție a salariatei prevăzute la alin. (1) este scutită de taxa
judiciară de timbru și de timbru judiciar.
Art. 23. - În
cazul în care o salariată contestă o decizie a angajatorului,
sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat să depună dovezile
în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Art. 24. -
(1) Angajatorul care a încetat raportul de muncă sau de serviciu cu
o salariată prevăzută la art. 21 are obligația ca, în termen de 7
zile de la data comunicării acestei decizii în scris către
salariată, să transmită o copie a acestui document sindicatului sau
reprezentanților salariaților din unitate, precum și inspectoratului
teritorial de muncă ori, după caz, Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici.
(2) Copia deciziei se însoțește de
copiile documentelor justificative pentru măsura luată.
Art.
25. - (1) Inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază își
desfășoară activitatea angajatorul sau, după caz, Agenția Națională
a Funcționarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii
deciziei prevăzute la art. 23, are obligația să emită aviz
consultativ corespunzător situației constatate.
(2)
Inspectoratul teritorial de muncă sau, după caz, Agenția Națională a
Funcționarilor Publici va transmite avizul angajatorului, angajatei,
precum și sindicatului sau reprezentanților salariaților din
unitate.
Art. 26. - (1) Angajatorii au obligația să afișeze
la loc vizibil, în fiecare dintre unitățile pe care le dețin, câte o
copie a prezentei ordonanțe de urgență, o perioadă de 6 luni de la
data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Reprezentanții sindicali sau reprezentanții aleși ai
salariaților având atribuții privind asigurarea respectării
egalități de șanse între femei și bărbați, desemnați în baza Legii
nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, au
obligația de a organiza semestrial, în unitățile în care
funcționează, informări privind prevederile prezentei ordonanțe de
urgență.
Art. 27. - (1) Încălcarea următoarelor dispoziții
constituie contravenție și se sancționează astfel:
a)
încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin.
(1), art. 8, art. 12 alin. (1) și (2), art. 17, 18 și art. 26 alin.
(1), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
b)
încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin.
(3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. (2) și (4), art. 21 alin.
(1) și (2), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor
contravenționale corespunzătoare se fac de către:
a)
inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă
pe a căror rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul
angajatorului și, respectiv, de către personalul împuternicit al
Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pentru contravențiile
la dispozițiile prevăzute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9,
art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19
alin. (1) și (4), art. 20 alin. (2) și (4), art. 21 alin. (1) și (2)
și art. 26 alin. (1);
b) personalul de control din casele
județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru
contravențiile la dispozițiile prevăzute la art. 11;
c)
personalul împuternicit din cadrul direcțiilor de sănătate publică
județene și a municipiului București, conform legislației sanitare
în vigoare, pentru contravențiile la dispozițiile prevăzute la art.
4, 5, 10, art. 12 alin. (1) și (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2)
și art. 19 alin. (2).
Art. 28. - Contravențiilor prevăzute la
art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului
nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
ulterioare.
Art. 29. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte
integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Art. 30, -
Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data depunerii la
Parlament și se aplică începând cu data de 1 februarie 2004.
Art. 31. - În termen de 90 de zile de la publicare
Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul
Sănătății vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonanțe de
urgență, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul muncii, solidarității
sociale și familiei,
Elena Dumitru
Ministrul sănătății,
Mircea Beuran
Ministrul finanțelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
București, 14 octombrie 2003.
Nr. 96.
--------------------------------------------------------------------------------
ANEXA Nr. 1
LISTA
minimală a agenților, procedeelor și condițiilor de
muncă susceptibile să prezinte un risc specific de expunere, la care
se face referire în art. 5
A. Agenți
1. Agenți
fizici, considerați ca agenți cauzali pentru leziuni ale foetusului
și/sau dezlipirea de placentă, în special:
a) șocuri,
vibrații sau mișcări bruște;
b) manipularea manuală de mase
grele, implicând riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale
dorsolombare;
c) zgomot;
d) radiații ionizante;
e)
radiații neionizante;
f) ambianțe termice extreme, reci sau
calde;
g) mișcări și poziții de muncă, deplasări (fie în
interiorul, fie în exteriorul unității), oboseală mentală, fizică,
alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevăzute la
art. 2 lit. c)-e).
2. Agenți biologici Agenții biologici din
grupele de risc 2, 3 și 4, definite astfel conform legislației în
vigoare, în măsura în care se cunoaște că acești agenți sau măsurile
terapeutice cerute de existența lor pun în pericol sănătatea femeii
gravide și a copilului ce urmează a se naște și în măsura în care nu
figurează în anexa nr. 2.
3. Agenți chimici Următorii agenți
chimici, în măsura în care se știe că pun în pericol sănătatea
femeii gravide și a copilului ce urmează a se naște și în măsura în
care nu figurează în anexa nr. 2:
a) agenții cancerigeni
și/sau mutageni, în măsura în care nu sunt menționați în listele de
valori limită de expunere profesională la agenți chimici și pulberi
din normele generale de protecție a muncii și în măsura în care nu
figurează în anexa nr. 2;
b) agenții chimici prevăzuți în lista
de valori limită de expunere profesională la agenți chimici din
normele generale de protecție a muncii;
c) mercurul și derivații
săi;
d) medicamentele antimitotice;
e) monoxidul de carbon;
f) agenții chimici periculoși cu cale de absorbție cutanată.
B. Procedee
Procedeele industriale ce pot duce la
apariția cancerului, prevăzute în normele generale de protecție a
muncii.
C. Condiții de muncă
Activități subterane
miniere.
--------------------------------------------------------------------------------
ANEXA Nr. 2
LISTA
minimală a agenților, procedeelor și condițiilor de
muncă, la care se face referire în art. 14
A.
Salariatele gravide prevăzute la art. 2 lit. c)
1. Agenți
a) Agenți fizici:
- activitatea în atmosferă
hiperbarică, de exemplu în incinte presurizate și la scufundări
subacvatice
b) Agenți biologici:
toxoplasma;
virusul rubeolei, exceptând cazurile în care se dovedește că
salariata gravidă este suficient protejată față de acești agenți
prin imunizare.
c) Agenți chimici:
- plumbul și
derivații acestuia, în măsura în care pot fi absorbiți de organismul
uman.
2. Condiții de muncă
Activități subterane
miniere
B. Salariatele care alăptează, prevăzute la art. 2
lit. e)
1. Agenți
Agenți chimici - plumbul și
derivații săi, în măsura în care pot fi absorbiți de organismul
uman.
2. Condiții de muncă
Activități subterane
miniere.
|
|
| |