CONTRACT COLECTIV DE MUNCA UNIC nr. 2.895 din 29 decembrie 2006
la nivel naţional pe anii 2007-2010
EMITENT: MINISTERUL
MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL, Partea V nr. 5 din 29 ianuarie
2007
Încheiat conform art. 10 şi 11 din Legea nr. 130/1996,
republicată, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei cu nr. 2895/21/29.12.2006
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Părţile
contractante, reprezentate conform anexei nr. 7, recunosc şi accepta pe
deplin ca sunt egale şi libere în negocierea Contractului colectiv de
munca unic la nivel naţional şi se obliga sa respecte în totalitate
prevederile acestuia.
(2) Angajatorul
recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical, conform
convenţiilor internaţionale pe care România le-a ratificat,
Constituţiei României şi legislaţiei naţionale, precum
şi libertatea de opinie a fiecărui salariat.
ART. 2
(1) Contractul colectiv
de munca unic la nivel naţional cuprinde drepturile şi
obligaţiile angajatorilor*) şi ale salariaţilor cu privire la
condiţiile generale de munca prevăzute de legislaţia în vigoare,
precum şi cele convenite în procesul de negociere.
(2) În ceea ce
priveşte condiţiile specifice de munca, stabilite conform legii,
drepturile şi obligaţiile părţilor se vor stabili prin
contractele colective de munca şi, după caz, prin acorduri privind
relaţiile de serviciu, la nivel de ramura, grup de unităţi*),
unităţi şi instituţii.
(3) La angajare şi
la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor respecta
dispoziţiile legale în vigoare privind aplicarea principiului
egalităţii de tratament fata de toţi salariaţii,
fără discriminări pe baza de criterii de sex, orientare
sexuală, caracteristici genetice, varsta, apartenenţa nationala,
rasa, culoare, etnie, religie, opţiune politica, origine socială,
handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţa
ori activitate sindicala.
(4) Principiul
plăţii egale pentru munca egala implica, pentru aceeaşi munca
sau pentru o munca pentru care este atribuită o valoare egala, eliminarea,
cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare, a oricărei
discriminări pe criteriul sexului.
___________
*) În sensul prezentului
contract:
- termenul angajator
desemnează pe cel care angajează - persoana juridică sau fizica
autorizata potrivit legii, care administrează, utilizează capital,
indiferent de natura acestuia, şi care foloseşte forta de munca
salariata;
- termenul unitate
desemnează societăţile comerciale, alte organizaţii cu scop
lucrativ, instituţiile publice şi orice persoana juridică ce
angajează salariaţi;
- companiile naţionale
şi regiile autonome sunt definite prin lege grupuri de unităţi;
- termenul de acorduri
privind relaţiile de serviciu desemnează actele încheiate în baza
negocierilor derulate între reprezentanţii instituţiilor publice
şi reprezentanţii funcţionarilor publici.
ART. 3
(1) Clauzele
contractelor colective de munca produc efecte după cum urmează:
a) pentru toţi
salariaţii încadraţi în unităţile din
b) pentru toţi
salariaţii încadraţi în toate unităţile din ramura de
activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca, indiferent de
forma de capital social (de stat sau privat, roman sau străin/mixt);
c) pentru toţi
salariaţii încadraţi la angajatorii care fac parte din grupul de
unităţi pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca la
acest nivel, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman
sau străin/mixt);
d) pentru toţi
salariaţii angajatorului, în cazul contractelor colective de munca
încheiate la nivel de unitate, indiferent de forma de capital social (de stat
sau privat, roman sau străin/mixt).
(2) Contractele
colective de munca se pot încheia şi pentru salariaţii
instituţiilor publice. Prin aceste contracte nu pot fi negociate clauze
referitoare la drepturile a căror acordare şi al căror cuantum
sunt stabilite prin dispoziţii legale.
(3) În cazul în care,
din diferite motive, părţile au încheiat contracte colective de munca
la un nivel inferior înaintea contractelor la nivel superior, cele de la
nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel
superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.
ART. 4
(1) Prezentul contract
se încheie pe o perioada de patru ani, cu posibilitatea revizuirii anuale.
(2) Dacă nici una
dintre părţi nu denunta contractul cu 30 de zile înainte de expirarea
perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se
prelungeşte pana la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12
luni.
ART. 5
(1) Orice cerere de
modificare a prezentului contract va face obiectul unei negocieri.
(2) Cererea de
modificare se aduce la cunostinta, în scris, celeilalte părţi cu cel
puţin 30 de zile înainte de data propusă pentru începerea
negocierilor.
(3) Părţile
convin ca în perioada negocierilor, atât în cazul în care se fac
modificări, cat şi în cazul denunţării contractului, la
nivelurile de negociere sa nu declanseze greve, iar la nivel de unitate sau
grup de unităţi sa nu se efectueze concedieri din motive neimputabile
salariaţilor.
ART. 6
Suspendarea şi
încetarea contractului au loc potrivit legii.
ART. 7
(1) Pentru rezolvarea
problemelor ce apar în aplicarea prevederilor prezentului contract precum
şi pentru monitorizarea aplicării lui, părţile convin sa
instituie o comisie de aplicare şi monitorizare a Contractului colectiv de
munca unic la nivel naţional.
(2) Competenta,
componenta, organizarea şi funcţionarea comisiei prevăzute la
alin. (1) sunt stabilite prin regulamentul din anexa nr. 1 la prezentul
contract.
ART. 8
(1) Drepturile
salariaţilor prevăzute în prezentul contract colectiv de munca nu pot
sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au
fost stabilite prin contractele colective de munca încheiate la nivel de
ramura, grupuri de unităţi şi unităţi înaintea
încheierii Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional.
(2) În situaţiile în care, în privinta
drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de munca, intervin
reglementări legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din
contract.
(3) Părţile se
obliga ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de munca, sa
nu promoveze şi sa nu susţină proiecte de acte normative a
căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din
contractele colective de munca, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost
încheiate.
(4) Părţile convin sa se informeze
reciproc şi sa facă demersurile necesare pentru respectarea
prevederilor legale, în vederea consultării organizaţiilor sindicale
şi patronale semnatare, în toate cazurile în care se iniţiază
acte normative ce privesc relaţiile de munca.
ART. 9
(1) În scopul
salarizarii şi acordării celorlalte drepturi prevăzute în
prezentul contract pentru personalul instituţiilor finanţate de la
bugetul de stat, sindicatele şi ministerele vor purta negocieri cu
guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal
şi pentru constituirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat,
precum şi în vederea modificării ulterioare a acestuia.
(2) Părţile
contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective
în actele normative prin care se reglementează astfel de drepturi, cu
încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor resurse
pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
(3) Pe baza fondurilor
aprobate în condiţiile prevăzute la alin. 1, părţile vor
negocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor şi a celorlalte
drepturi de personal la instituţiile publice.
CAP. 2
Timpul de munca
ART. 10
(1) Durata normală
a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe saptamana.
(2) Munca prestată
în afară duratei normale a timpului de munca săptămânal,
prevăzută la alin. 1, este considerată munca suplimentară.
(3) Prin negocieri la
nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerinţele
producţiei, se poate stabili un program săptămânal de 36 pana la
44 de ore, cu condiţia ca media lunară sa fie de 40 de ore pe
saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamana înainte.
(4) În cazul tinerilor
în varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore pe zi
şi de 30 de ore pe saptamana.
(5) În funcţie de
specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi
pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei
normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
(6) În cazurile în care
durata normală a timpului de munca se stabileşte potrivit
prevederilor alin. 5, durata timpului de munca zilnic nu poate depăşi
10 ore.
(7) La locurile de munca
unde, datorită specificului activităţii, nu exista posibilitatea
încadrării în durata normală a timpului zilnic de lucru pot fi
stabilite forme specifice de organizare a timpului de lucru, după caz, în
tura, tura continua, turnus, program fractionat; locurile de munca la care se
aplica aceste forme specifice de organizare, precum şi
modalităţile concrete de organizare şi evidenta a muncii
prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura,
grupuri de unităţi sau unităţi.
(8) Durata maxima
legală a timpului de munca nu poate depăşi 48 de ore pe
saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de
munca va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi şi peste 48 de ore pe
saptamana, care include şi orele suplimentare, cu condiţia ca media
orelor de munca, calculată pe o perioada de referinta de trei luni, sa nu
depăşească 48 de ore pe saptamana.
(9) Pentru ramurile de
activitate şi sectoarele de activitate consemnate în anexa nr. 6 se pot
negocia, la nivel de ramuri, perioade de referinta mai mari de trei luni, dar
care sa nu depăşească 12 luni.
(10) La solicitarea
comuna sau a uneia dintre părţile negociatoare ale contractului
colectiv de munca la nivel de ramura, Comisia paritara constituită la nivelul
Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional se va întruni în
regim de urgenta şi se va pronunţa asupra cererii de extindere a
perioadei de referinta, prevăzută de art. 111 din Codul muncii,
pentru ramuri sau sectoare ce nu sunt prevăzute în anexa nr. 6 şi
pentru care s-au prezentat solicitări.
(11) Când munca se
efectuează în schimburi, durata timpului de munca va putea fi
prelungită peste 8 ore pe zi şi peste 48 de ore pe saptamana, cu
condiţia ca media orelor de munca, calculată pe o perioada maxima de
3 săptămâni, sa nu depăşească 8 ore pe zi sau 48 de
ore pe saptamana.
ART. 11
(1) Pentru unele
activităţi, locuri de munca şi categorii de personal,
prevăzute în contractele colective de munca de la unităţi,
timpul de munca poate fi parţial, corespunzător unor fracţiuni
de norma.
(2) La cerere,
salariaţii încadraţi cu timp de munca parţial vor putea fi
încadraţi cu timp de munca normal, dacă exista posturi vacante
şi dacă întrunesc condiţiile ocupării acestor posturi.
ART. 12
(1) Salariaţii care
isi desfăşoară activitatea în locuri de munca cu condiţii
deosebite beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de munca sub
8 ore pe zi, în condiţiile prevăzute de lege, şi nu pot fi
solicitati sa efectueze ore suplimentare, cu excepţia cazurilor
justificate de prevederi exprese ale regulamentelor specifice
activităţii respective sau a unor situaţii apărute fortuit.
(2) Durata reducerii
timpului normal de munca şi categoriile de personal care beneficiază
de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de
ramura, grupuri de unităţi şi unităţi.
ART. 13
(1) Orele de începere
şi terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul intern.
(2) În toate cazurile în
care se dovedeşte ca este posibil, cei care angajează şi
sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru şi
modalităţi de aplicare a acestora.
(3) Stabilirea orarelor
flexibile de lucru nu afectează drepturile prevăzute în contractul
colectiv de munca.
ART. 14
(1) Orele prestate, la
solicitarea angajatorului, peste programul normal de lucru stabilit în unitate
sunt ore suplimentare.
(2) Salariaţii pot
fi chemaţi sa presteze ore suplimentare numai cu consimţământul
lor.
(3) Pentru prevenirea
sau înlăturarea efectelor unor calamitati naturale, ale unor accidente ori
ale altor cazuri de forta majoră, salariaţii au obligaţia de a
presta munca suplimentară cerută de cel care angajează.
ART. 15
(1) Munca
suplimentară se compensează prin ore libere plătite în
următoarele 30 de zile, după efectuarea acesteia.
(2) În aceste
condiţii, salariatul beneficiază de salariul corespunzător
pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
ART. 16
(1) Munca prestată
în intervalul dintre orele 22 şi 6, cu posibilitatea abaterii cu o ora în
plus sau în minus fata de aceste limite, este lucru în timpul nopţii.
(2) Durata normală
a timpului de munca pentru salariatul în regim de noapte nu poate
depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioada de
referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale
privind repausul săptămânal.
(3) Pentru persoanele al
căror program de lucru se desfăşoară pe timpul nopţii,
durata timpului de munca este mai mica cu o ora decât durata timpului de munca
prestată în timpul zilei, fără diminuarea salariului de baza
şi a vechimii în munca.
(4) Prevederile alin. 2
nu se aplica salariaţilor care lucrează în locuri de munca cu
condiţii deosebite, unde durata timpului de munca este mai mica de 8 ore.
(5) Angajatorul care, în
mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat sa informeze despre
aceasta inspectoratul teritorial de munca.
(6) Salariaţii care
urmează sa desfăşoare cel puţin 3 ore de munca de noapte
sunt supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea
activităţii şi după aceea, periodic.
(7) Condiţiile de
efectuare a examenului medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc
prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii,
solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului
sănătăţii.
(8) Salariaţii care
desfăşoară munca de noapte şi au probleme de
sănătate recunoscute ca având legatura cu aceasta vor fi trecuţi
la o munca de zi pentru care sunt apţi.
(9) Ţinerii care nu
au împlinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte.
(10) Femeile gravide,
lauzele şi cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de
noapte.
ART. 17
(1) Salariaţii care
renunţa la concediul legal pentru îngrijirea copilului în varsta de pana
la doi ani beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu
2 ore pe zi, fără sa le fie afectate salariul de baza şi
vechimea în munca. La cererea lor se poate acorda program decalat, cu alte ore
de începere a programului de lucru, dacă activitatea unităţii
permite.
(2) Femeile care au în
îngrijire copii de pana la 6 ani pot lucra cu 1/2 norma, dacă nu
beneficiază de cresa sau cămin, fără a le fi afectate
drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul în care au fost
încadrate în aceste condiţii se considera, la calculul vechimii în munca,
timp lucrat cu o norma intreaga.
(3) Angajatorii au
obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru
consultaţii prenatale în limita a maximum 16 ore pe luna, fără a
le fi afectate drepturile salariale.
(4) Salariata în cauza
este obligată sa prezinte adeverinta medicală privind efectuarea
controalelor pentru care s-a învoit.
(5) Procedura de
aplicare a prevederilor alineatelor precedente se stabileşte prin
contractele colective de munca la nivel de unitate.
ART. 18
În durata normală a
timpului de munca nu intra timpii consumati cu echiparea-dezechiparea la
începutul şi sfârşitul programului.
CAP. 3
Sănătatea
şi securitatea în munca
ART. 19
(1) Părţile se
obliga sa depună toate eforturile pentru aplicarea riguroasă a
sistemului institutionalizat prin legislaţia în vigoare, în vederea
ameliorării permanente a condiţiilor de munca.
(2) În scopul
realizării obiectivului prevăzut la alineatul precedent,
părţile contractante vor asigura includerea în contractele colective
a măsurilor prevăzute de Legea nr. 319/2006.
(3) La stabilirea
măsurilor vizând condiţiile de munca, părţile implicate vor
tine seama de următoarele:
a) măsurile incluse
în contractul colectiv de munca sa fie de natura sa realizeze cel puţin
asigurarea condiţiilor de munca la nivelul parametrilor minimali
prevăzuţi în norme; dacă acest lucru nu este posibil la un moment
dat, se vor stabili programe pe termen scurt sau mediu pentru realizare, pana
la asigurarea parametrilor minimali salariaţii beneficiind de
compensări băneşti sau de alta natura;
b) măsurile privind
ameliorarea condiţiilor de munca vor fi stabilite împreună cu
reprezentanţii sindicali, încheindu-se anexe speciale la contractele
colective de munca.
(4) Patronatele şi
sindicatele pot organiza, în comun, la nivelul ramurilor, grupurilor de
unităţi şi unităţilor, servicii de securitate şi
sănătate în munca.
ART. 20
(1) Organizarea
activităţii prin stabilirea unei structuri organizatorice rationale,
repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de munca cu precizarea
atribuţiilor şi raspunderilor lor, precum şi exercitarea
controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de
către salariaţi sunt de competenta exclusiva a celor care
angajează.
(2) Normarea muncii se
aplica tuturor categoriilor de salariaţi - muncitori, tehnicieni,
ingineri, economişti, cadre de alta specialitate şi lucrători
din activitatea administrativă - atât pentru cei salarizaţi în acord,
cat şi pentru cei salarizaţi în regie. Normele de munca se exprima -
în funcţie de caracteristicile procesului de producţie sau ale altor
activităţi ce se normeaza - sub forma de norme de timp, norme de
producţie, norme de personal, sfere de atribuţii sau sub alte forme
corespunzătoare specificului fiecărei munci. Normele de munca se
elaborează de către patroni, cu acordul organizaţiilor sindicale
corespunzătoare.
(3) Normele de munca
aprobate de conducătorul unităţii constituie anexa la contractul
colectiv de munca şi se fac cunoscute salariaţilor cu cel puţin
5 zile înainte de aplicare.
ART. 21
(1) Activitatea de
normare a muncii se referă la toate categoriile de salariaţi,
potrivit specificului activităţii fiecăreia, şi se
bazează pe tehnicile normarii muncii; aceasta se desfăşoară
ca un proces continuu, în permanenta concordanta cu schimbările ce au loc
în organizarea şi nivelul de dotare tehnica a muncii.
(2) În toate
situaţiile în care normele de munca nu asigura un grad complet de ocupare,
conduc la o solicitare excesiva sau, după caz, nu corespund
condiţiilor pentru care au fost elaborate, se impune reexaminarea lor.
Aceasta poate fi cerută atât de patron, cat şi de sindicate. În caz
de divergenta în ceea ce priveşte calitatea normelor de munca se va
recurge la o expertiza tehnica ce va fi stabilită de comun acord.
Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru ambele părţi.
(3) Reexaminarea
normelor de munca nu va putea conduce la diminuarea salariului de baza
negociat.
(4) Cheltuielile
ocazionate de soluţionarea divergentelor cu privire la modificarea
normelor de munca vor fi suportate de patroni pentru prima solicitare a
sindicatelor.
ART. 22
Angajatorul are
obligaţia sa asigure permanent condiţiile tehnice şi
organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de munca, iar
salariaţii trebuie sa realizeze norma de munca sau, după caz,
sarcinile ce decurg din funcţia sau postul deţinut.
ART. 23
Locurile de munca se
clasifica în locuri de munca normale, locuri de munca cu condiţii
deosebite şi locuri de munca cu condiţii speciale, stabilite potrivit
reglementărilor legale.
ART. 24
(1) Pentru prestarea
activităţii în locurile de munca cu condiţii grele, periculoase,
nocive, penibile sau altele asemenea, salariaţii au dreptul, după
caz, la sporuri la salariul de baza, durata redusă a timpului de lucru,
alimentaţie de intarire a rezistentei organismului, echipament de
protecţie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare,
prevăzute de contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de
unităţi, unităţi şi instituţii; duratele de reducere
a vârstei pentru pensionare sunt cele prevăzute în lege.
(2) Salariaţii
încadraţi în categoriile prevăzute la alin. 1 vor fi supuşi
obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina muncii, în
condiţiile şi la termenele ce se vor stabili prin contractul colectiv
de munca la nivel de unitate şi instituţie.
(3) În cazul în care una
sau mai multe din condiţiile deosebite se regăsesc pentru toţi
salariaţii unei unităţi, unei secţii, unui atelier sau ai
unui loc de munca se vor stabili pentru aceştia prin negociere salarii de
baza al căror cuantum nu va fi mai mic decât suma salariului de baza
şi a sporurilor negociate.
(4) La locurile de munca
cu condiţii specifice, unde numai o parte dintre salariaţi
lucrează în astfel de condiţii, aceştia vor beneficia de
sporuri.
ART. 25
(1) În cazul în care
condiţiile de munca se normalizeaza, salariaţii vor beneficia pentru
refacerea capacităţii de munca încă doua luni, dacă au
beneficiat anterior de acestea, de spor pentru nocivitate şi
alimentaţie de protecţie a organismului.
(2) De drepturile
prevăzute la alin. 1 beneficiază şi salariaţii care au
lucrat cel puţin şase luni în condiţiile alin. 1 şi isi
schimba locul de munca din motive ce nu le sunt imputabile, dacă
drepturile de aceeaşi natura la noul loc de munca sunt mai mici.
ART. 26
În toate cazurile în
care condiţiile de munca s-au inrautatit, determinând reclasificarea
locurilor de munca, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii
clasificari începând cu data schimbării condiţiilor de munca.
ART. 27
(1) Părţile
sunt de acord ca nici o măsura privind sănătatea şi
securitatea în munca nu este eficienta dacă nu este cunoscută,
însuşită şi aplicată în mod constient de salariaţi.
(2) Angajatorul va
asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea
şi perfecţionarea profesională a salariaţilor cu privire la
normele de sănătate şi securitate în munca. Prin contractele
colective de munca la nivel de unităţi se vor prevedea măsuri
specifice, periodicitatea, metodologia, obligaţiile şi
răspunderile, precum şi controalele proprii, în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr. 319/2006, reglementările elaborate
de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi
cu normele proprii. Timpul aferent acestor activităţi, inclusiv orele
de instructaj, se include în timpul de munca şi este salarizat.
(3) La angajarea unui
salariat sau la schimbarea locului de munca sau a felului muncii, acesta va fi
instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul
sau loc de munca şi la normele privind sănătatea şi
securitatea în munca, pe care este obligat în procesul muncii sa le
cunoască şi sa le respecte.
(4) În cazurile în care,
în procesul muncii, intervin schimbări ce impun aplicarea unor norme noi
de sănătate şi securitate în munca, salariaţii vor fi
instruiti în condiţiile prevăzute la alineatul precedent.
ART. 28
(1) Contravaloarea
echipamentului de protecţie se suporta integral de către angajator.
(2) Contravaloarea
echipamentului de lucru se suporta potrivit prevederilor legale şi celor
din contractele colective de munca de la celelalte niveluri.
(3) În toate cazurile în
care, în afară echipamentului de lucru prevăzut de lege, patronul
cere o anumită vestimentatie specială, ca echipament de lucru,
contravaloarea acesteia se suporta integral de către angajator.
ART. 29
Prin contractele
colective de munca la nivel de unitate sau instituţie se vor stabili
parametrii de microclimat care vor fi urmăriţi la fiecare loc de
munca, în vederea luării măsurilor de protecţie a muncii
specifice, precum şi programele de control al realizării
măsurilor stabilite.
ART. 30
(1) În vederea
menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de
desfăşurare a activităţii, patronul va lua următoarele
măsuri de amenajare ergonomica a locului de munca:
a) asigurarea
condiţiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii,
temperatura, aerisire, umiditate);
b) amenajarea anexelor
sociale ale locurilor de munca (vestiare, băi, grupuri sanitare, sali de
repaus);
c) diminuarea pana la
eliminarea treptata a emisiilor poluante.
(2) Măsurile
concrete, în sensul prevederilor alin. 1, se stabilesc în contractele colective
de munca din unităţi şi instituţii.
(3) Salariaţii sunt
obligaţi sa păstreze în bune condiţii amenajările efectuate
de patron, sa nu le deterioreze şi sa nu le descompleteze ori sa
sustragă componente ale acestora.
ART. 31
(1) Patronul va organiza
la angajare şi, ulterior, o data pe an, examinarea medicală a
salariaţilor, în scopul de a constata dacă sunt apţi pentru
desfăşurarea activităţii în posturile pe care ar urma sa le
ocupe sau pe care le ocupa, precum şi pentru prevenirea imbolnavirilor
profesionale. Examinarea medicală este gratuita, iar cheltuielile
ocazionate de examinare se vor suporta conform legii. Condiţiile concrete
urmează sa fie stabilite la nivel de unitate, cu consultarea sindicatelor.
(2) În cazul în care
dispoziţii legale speciale sau ale contractului colectiv de munca
prevăd examinari medicale la termene mai scurte, determinate de
condiţiile deosebite de la locurile de munca, se vor aplica aceste
prevederi.
(3) Salariaţii sunt
obligaţi sa se supună examenelor medicale în condiţiile
organizării potrivit prevederilor alin. 1. Refuzul salariatului de a se
supune examinarilor medicale constituie abatere disciplinară.
(4) Examinarea
medicală a salariaţilor la angajare şi, ulterior, o data pe an
se face de către unităţile sanitare de specialitate acreditate
de patronat şi de Ministerul Sănătăţii.
ART. 32
La cererea uneia dintre
părţi, medicii de medicina muncii şi inspectorii de munca vor fi
consultaţi la modificarea duratei timpului de lucru şi la acordarea
de concedii suplimentare.
ART. 33
(1) Părţile
vor asigura un regim de protecţie specială a muncii femeilor şi
a tinerilor în varsta de pana la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor
specifice reglementate de legislaţia muncii şi de prevederile
prezentului contract.
(2) Salariatele gravide,
începând cu luna a V-a de sarcina, precum şi cele care alapteaza nu vor fi
repartizate la munca de noapte, nu vor fi chemate la ore suplimentare, nu vor
fi trimise în deplasare şi nu vor putea fi detasate decât cu acordul lor.
(3) La solicitarea
Comitetului de sănătate şi securitate în munca, angajatorul are
obligaţia sa evalueze riscurile pe care le presupune locul de munca al
salariatei care anunta ca este insarcinata, precum şi al salariatei care
alapteaza şi sa le informeze cu privire la acestea.
(4) Alte drepturi
specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor reglementate de legislaţia
muncii pot fi stabilite prin contractele colective de munca de la celelalte
niveluri.
ART. 34
Patronul nu va refuza
angajarea sau, după caz, menţinerea în munca a persoanelor cu
handicap, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea
obligaţiilor de serviciu aferente posturilor existente.
ART. 35
În cazul
recomandărilor medicale, patronul va asigura trecerea salariaţilor în
alte locuri de munca şi, după caz, recalificarea acestora, în
funcţie de posibilităţile fiecărei unităţi, care
vor fi stabilite împreună cu sindicatele.
ART. 36
(1) În vederea
îmbunătăţirii condiţiilor de munca, în fiecare unitate cu
cel puţin 50 de salariaţi se va constitui un Comitet de
sănătate şi securitate în munca, în conformitate cu prevederile
legale.
(2) Comitetul de
sănătate şi securitate în munca este constituit din
reprezentanţii desemnaţi de sindicatele reprezentative din unitate,
pe de o parte, şi angajator sau reprezentanţii săi
desemnaţi, în număr egal cu cel al reprezentanţilor
lucrătorilor, pe de alta parte.
(3) Reprezentanţii
în comitetele de sănătate şi securitate în munca desemnaţi
de sindicatele reprezentative din unitate sau, acolo unde acestea nu exista,
aleşi de către salariaţi, poarta denumirea de lucrători
delegaţi ai salariaţilor cu raspunderi specifice în domeniul
sănătăţii şi securităţii în munca sau
lucrători desemnaţi.
(4) Lucrătorii
delegaţi prevăzuţi la alineatul precedent vor fi aleşi
pentru un mandat de 2 ani, cu posibilitatea prelungirii. Aceştia pot fi
retrasi sau înlocuiţi în aceleaşi condiţii în care au fost
desemnaţi.
(5) Dacă într-o
unitate apare un sindicat reprezentativ, lucrătorii delegaţi în
Comitetul de sănătate şi securitate în munca vor fi
desemnaţi de acesta.
(6) Timpul de munca
afectat activităţii în comitetele de sănătate şi
securitate în munca se considera timp de lucru efectiv prestat şi va fi
prevăzut în contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
(7) Activitatea
comitetelor de sănătate şi securitate în munca se va desfasura
în baza reglementărilor-cadru în vigoare şi a regulamentelor proprii.
ART. 37
În scopul prevenirii
şi diminuării nivelului stresului la locul de munca, angajatorul
împreună cu semnatarii contractului colectiv de munca vor depune
eforturile necesare în vederea transpunerii la nivelul unităţii a
standardelor de management pentru gestionarea stresului la locul de munca, astfel:
(1) În ceea ce
priveşte conţinutul muncii:
a) la fundamentarea
normelor de munca pentru salariaţi se va avea în vedere numărul de
ore de munca, stabilit prin lege şi contractele colective de munca
aplicabile;
b) se va urmări ca
nivelul de competenta, aptitudinile şi abilitatile salariaţilor sa
corespundă cerinţelor locului de munca;
c) condiţiile
locului de munca trebuie sa fie adaptate ergonomic, salariaţilor;
d) salariaţii vor
fi informati şi consultaţi şi vor avea la dispoziţie toate
informaţiile necesare, care sa le permită sa înţeleagă care
sunt responsabilităţile lor, conform fisei postului.
(2) În ceea ce
priveşte controlul asupra muncii efectuate:
a) angajatorul va
incuraja salariatul sa-şi utilizeze capacitatile şi initiativele la locul
de munca;
b) împreună cu
sindicatele sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor,
angajatorul va stabili un sistem de stimulente pentru ca salariaţii sa fie
motivati în îndeplinirea cat mai buna a sarcinilor de serviciu.
(3) În ceea ce priveşte
gestionarea activităţii la locul de munca, prin contractele colective
de munca aplicabile se vor stabili intervalele de timp şi
modalităţile practice de informare a salariaţilor privind
modificările apărute sau în curs de aparitie, legate de
condiţiile de munca.
(4) În ceea ce
priveşte relaţiile de munca, prin grija Comitetului de
sănătate şi securitate în munca şi a Comisiei paritare, se
vor analiza informaţiile legate de rele practici la locurile de munca
şi se vor dispune măsuri corective.
CAP. 4
Salarizarea şi alte
drepturi băneşti
ART. 38
(1) Pentru munca
prestată în condiţiile prevăzute în contractul individual de
munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani convenit la
încheierea contractului de munca.
(2) La
unităţile producătoare de produse agricole, o parte din salariu
se poate plati şi în natura. Plata în natura, stabilită prin
negocieri colective în unităţi, nu poate depăşi 30% din
salariu.
(3) Plata în natura a
unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160 din
Codul muncii, este posibila numai dacă este prevăzută expres în
contractul colectiv de munca aplicabil sau în contractul individual de munca.
(4) Salariul cuprinde
salariul de baza, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
ART. 39
(1) Formele de
organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt
următoarele:
a) în regie sau
după timp;
b) în acord;
c) pe baza de tarife sau
cote procentuale din veniturile realizate;
d) alte forme specifice
unităţii.
(2) Organizarea muncii
şi salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme:
a) acord direct;
b) acord progresiv;
c) acord indirect;
(3) Acordul direct,
progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
(4) Formele de
organizare a muncii şi de salarizare ce urmează sa se aplice
fiecărei activităţi se stabilesc prin contractul colectiv de
munca la nivel de unitate sau, după caz, instituţie.
ART. 40
(1) Se stabilesc
următorii coeficienţi minimi de ierarhizare, pentru următoarele
categorii de salariaţi:
a) muncitori:
1. necalificati = 1,
2. calificaţi =
1,2;
b) personal
administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de
pregătire este:
1. liceala = 1,2,
2. postliceala = 1,25;
c) personal de
specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de
pregătire este:
1. şcoala de
maiştri = 1,3,
2. studii superioare de
scurta durata = 1,5;
d) personal încadrat pe
funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii
superioare = 2.
(2) Coeficienţii de
salarizare de la alin. 1 se aplica la salariul minim negociat pe unitate.
(3) Salarizarea
personalului încadrat conform alin. 1 se va stabili ţinând cont şi de
standardele ocupationale corespunzătoare ocupaţiei respective.
(4) Salariul de baza
minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, în medie,
este de 440 lei, adică 2,59 lei/ora, începând cu 1 ianuarie 2007.
ART. 41
(1) Părţile
contractante sunt de acord ca în perioada următoare sa acţioneze
pentru includerea unor sporuri în salariul de baza, care sa reprezinte
retributia pentru munca prestată şi condiţiile de la locul de
munca, astfel încât salariul de baza sa aibă pondere majoritara în
salariu.
(2) Sporurile se acorda
numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de baza.
(3) Sporurile minime ce
se acorda în condiţiile prezentului contract sunt:
a) pentru condiţii
deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul de baza;
b) pentru condiţii
nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;
c) pentru orele
suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de
sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere
plătite se acorda un spor de 100% din salariul de baza;
d) pentru vechime în
munca, minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maximum 25% la o vechime de
peste 20 de ani, din salariul de baza;
e) pentru lucrul în
timpul nopţii, 25% din salariul de baza;
f) pentru exercitarea
şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de pana la 50% din
salariul de baza al funcţiei înlocuite; cazurile în care se aplica aceasta
prevedere şi cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele
colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unităţi sau
unităţi.
(4) Sporurile
prevăzute la alin. 3, lit. a) şi b), nu se includ în salariul de baza
şi nu se mai acorda după normalizarea condiţiilor de munca în
conformitate cu dispoziţiile art. 25 din prezentul contract.
(5) Prin contractul
colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unităţi şi
unităţi pot fi negociate şi alte categorii de sporuri (spor de
izolare, spor pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu
este cuprinsă în obligaţiile postului etc.).
ART. 42
(1) Adaosurile la
salariul de baza sunt:
a) adaosul de acord;
b) premiile acordate din
fondul de premiere, calculate într-o proporţie de minimum 1,5% din fondul
de salarii realizat lunar şi cumulat;
c) alte adaosuri
convenite la nivelul unităţilor şi instituţiilor.
(2) Alte venituri sunt:
a) cota-parte din profit
ce se repartizează salariaţilor, care este de pana la 10% în cazul
societăţilor comerciale şi de pana la 5% în cazul regiilor
autonome;
b) tichetele de masa,
tichetele cadou, tichetele de cresa şi alte instrumente similare acordate
conform prevederilor legale şi înţelegerii părţilor.
(3) Condiţiile de
diferentiere, diminuare sau anulare a participării la fondul de stimulare
din profit sau la fondul de premiere, precum şi perioada pentru care se
acorda cota de profit salariaţilor, care nu poate fi mai mare de un an, se
stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate şi,
după caz, instituţie.
ART. 43
(1) Angajatorul va
asigura condiţiile necesare realizării de către fiecare salariat
a sarcinilor ce îi revin în cadrul programului zilnic de munca stabilit.
(2) În situaţia în
care angajatorul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau
total, condiţiile necesare realizării sarcinilor de serviciu, el este
obligat sa plătească salariaţilor salariul de baza pentru timpul
cat lucrul a fost întrerupt.
(3) În cazuri
excepţionale, când din motive tehnice sau din alte motive activitatea a
fost întreruptă, salariaţii vor primi 75% din salariul de baza
individual avut, cu condiţia ca încetarea lucrului sa nu se fi produs din
vina lor şi dacă în tot acest timp au rămas la dispoziţia
unităţii. Prin negocieri la nivelul unităţii sau
instituţiei se va stabili modul concret de realizare a prevederii de a
rămâne la dispoziţia unităţii, prezenţi în incinta
unităţii în asteptarea reluarii activităţii sau la
domiciliu, de unde sa poată fi convocaţi de unitate.
(4) În cazurile
prevăzute la alin. 3, salariaţii beneficiază şi de
celelalte drepturi prevăzute de lege pentru astfel de situaţii.
(5) În cazul în care din
motive obiective este necesară reducerea sau întreruperea temporară a
activităţii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea
reluarii ei, unitatea, cu acordul sindicatelor, poate acorda concediu
fără plata.
ART. 44
Plata salariilor se face
periodic, la datele ce se stabilesc prin contractul colectiv de munca la
nivelul unităţii sau instituţiei.
ART. 45
Salariaţii
unităţilor trimişi în delegaţie în
a) decontarea
cheltuielilor de transport, de asigurare şi a costului cazarii, potrivit
condiţiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte
niveluri;
b) diurna de deplasare,
al carei cuantum se stabileşte prin negociere la nivel de ramura, grupuri
de unităţi sau unitate; nivelul minim al diurnei este cel stabilit
prin actele normative ce se aplica la instituţiile publice.
ART. 46
Salariaţii
unităţilor trimişi în detaşare beneficiază de
drepturile de delegare prevăzute la art. 45. În cazul în care detasarea
depăşeşte 30 de zile consecutive, în locul diurnei zilnice se plăteşte
o indemnizaţie egala cu 50% din salariul de baza zilnic. Aceasta
indemnizaţie se acorda proporţional cu numărul de zile ce
depăşeşte durata neîntreruptă de 30 de zile.
ART. 47
Persoanele detasate isi
menţin toate drepturile pe care le-au avut la data detaşării, cu
excepţia celor privind igiena şi protecţia muncii, chiar
dacă la locul de munca unde sunt detasate acestea nu se mai regăsesc.
Dacă la locurile de detaşare, drepturile echivalente au niveluri mai
mari sau se acorda şi alte drepturi, persoanele detasate beneficiază
de acestea, inclusiv de toate drepturile privind protecţia şi igiena
muncii, corespunzătoare noului loc de munca.
ART. 48
(1) Toate drepturile
băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea
oricăror obligaţii băneşti ale unităţii.
(2) În caz de faliment
sau lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori
privilegiaţi, iar drepturile lor băneşti constituie creanţe
privilegiate, urmând sa fie plătite integral, înainte de a-şi
revendica cota-parte ceilalţi creditori.
ART. 49
Angajatorii vor tine o
evidenta în care sa se menţioneze activitatea desfasurata în baza
contractului individual de munca şi drepturile de care salariaţii au
beneficiat şi le vor elibera dovezi despre acestea.
ART. 50
Salariaţii care se pensionează
pentru limita de varsta primesc o indemnizaţie egala cu cel puţin
doua salarii de baza avute în luna pensionării.
ART. 51
În afară de
ajutoarele prevăzute de lege, la care au dreptul, salariaţii vor
beneficia şi de următoarele ajutoare:
a) în cazul decesului
salariatului, un ajutor acordat familiei, de cel puţin doua salarii medii
lunare pe unitate;
b) dacă decesul a
survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident în legatura cu munca
sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de
cel puţin 3 salarii medii pe unitate;
c) un salariu mediu pe
unitate, plătit de aceasta mamei, pentru naşterea fiecărui
copil; dacă mama nu este salariata, soţul acesteia beneficiază
de plata unui salariu mediu pe unitate;
d) un salariu mediu pe
unitate plătit de unitate la decesul soţului sau sotiei ori la
decesul unei rude de gradul I aflate în întreţinerea salariatului.
CAP. 5
Concedii şi zile
libere
ART. 52
(1) În fiecare
saptamana, salariatul are dreptul, de regula, la 2 zile consecutive de repaus
săptămânal.
(2) Repausul
săptămânal se acorda, de regula, sambata şi duminica.
(3) În cazul în care
activitatea de la locul de munca, în zilele de sambata şi duminica, nu
poate fi întreruptă, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate
se vor stabili condiţiile în care zilele de repaus săptămânal sa
fie acordate şi în alte zile ale săptămânii sau cumulat pe o
perioada mai mare.
ART. 53
(1) Zilele de
sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- prima şi a doua
zi de Paste;
- 1 Mai;
- 1 Decembrie;
- prima şi a doua
zi de Craciun;
- 2 zile pentru fiecare
dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele
religioase legale, altele decât cele crestine, pentru persoanele
aparţinând acestora.
(2) Acordarea zilelor
libere se face de către angajator.
ART. 54
(1) În cazurile în care
durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariaţii au
dreptul la pauza de masa şi la alte pauze în condiţiile stabilite
prin contractele colective de munca şi/sau regulamentele interne
aplicabile.
(2) Repausul pentru
luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul pentru luarea mesei, cu
o durata de 15 minute, se include în programul de lucru.
(3) Ţinerii în
varsta de pana la 18 ani beneficiază de o pauza de masa de cel puţin
30 de minute în cazul în care durata zilnica a timpului de munca este mai mare
de 4 ore şi jumătate.
ART. 55
Salariaţii pot
solicita, în mod justificat, decalarea programului de lucru. Angajatorul va
analiza cererea şi va aproba aceasta în funcţie de posibilităţi.
ART. 56
(1) Salariaţii au
dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihna plătit, de
minimum 21 de zile lucrătoare.
(2) Fac excepţie de
la prevederile alin. 1:
a) salariaţii care
au varsta sub 18 ani au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu
plătit de 24 de zile lucrătoare;
b) salariaţii
nou-angajaţi, pentru primul an de activitate înscris în cartea de munca,
au dreptul la un concediu de odihna plătit cu o durata minima de 20 de
zile lucrătoare.
ART. 57
(1) În fiecare an
calendaristic, salariaţii încadraţi în grade de invaliditate au
dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar
salariaţii nevăzători, cu o durata de 6 zile.
(2) Salariaţii care
isi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite
beneficiază de concedii de odihna suplimentare de minimum 3 zile pe an.
ART. 58
Prin contractele
colective de munca la celelalte niveluri se vor stabili criteriile pe baza
cărora salariaţii sa beneficieze de concedii de odihna anuale şi
de concedii de odihna suplimentare mai mari.
ART. 59
(1) Pe durata
concediului de odihna, salariaţii vor primi o indemnizaţie ce
reprezintă media zilnica a veniturilor din ultimele trei luni anterioare
lunii în care este efectuat concediul, multiplicata cu numărul de zile de
concediu.
(2) Indemnizaţia de
concediu nu poate fi mai mica decât salariul de baza, sporul de vechime şi
indemnizaţia pentru funcţia de conducere, luate împreună,
corespunzător numărului de zile de concediu.
(3) Prin contractele
colective de munca de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu
posibilităţile economico-financiare ale unităţii, pe
lângă indemnizaţia de concediu, sa se plătească şi o
prima de vacanta.
(4) Indemnizaţia de
concediu şi, după caz, prima de vacanta se plătesc înainte de
plecarea în concediu.
(5) Orice convenţie
prin care se renunţa total sau în parte la dreptul la concediul de odihna
este interzisă.
ART. 60
(1) Concediul anual de
odihna va putea fi fractionat la solicitarea salariatului; una din
fracţiuni va trebui sa fie de cel puţin 15 zile lucrătoare.
Cealaltă parte va trebui acordată şi luată pana la
sfârşitul anului în curs.
(2) Când din motive neimputabile
salariatului, acesta nu şi-a efectuat integral concediul de odihna pe anul
în curs, restul de concediu se va acorda pana la sfârşitul anului
următor, în perioada solicitată de salariat.
ART. 61
(1) Salariaţii au
dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau
pentru alte situaţii, după cum urmează:
a) căsătoria
salariatului - 5 zile;
b) căsătoria
unui copil - 2 zile;
c) naşterea unui
copil - 5 zile + 10 zile dacă a urmat un curs de puericultura;
d) decesul soţului,
copilului, părinţilor, socrilor - 3 zile;
e) decesul bunicilor,
fraţilor, surorilor - 1 zi;
f) donatorii de sânge -
conform legii;
g) la schimbarea locului
de munca în cadrul aceleiaşi unităţi, cu mutarea domiciliului în
alta localitate - 5 zile.
(2) Salariaţii au
dreptul la 30 de zile concediu fără plata, acordat o singura data,
pentru pregătirea şi susţinerea lucrării de diploma în
învăţământul superior. Acest concediu se poate acorda şi
fractionat, la cererea salariatului.
(3) Pentru rezolvarea
unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii
fără plata.
ART. 62
(1) În afară
concediului legal plătit pentru îngrijirea copiilor în varsta de pana la
doi ani, salariata mama poate beneficia de încă un an concediu
fără plata.
(2) Pe perioada în care
salariata se afla în concediul prevăzut la alin. 1, nu i se va putea
desface contractul de munca, iar în postul sau nu vor putea fi angajate alte
persoane, decât cu contract de munca pe durata determinata.
ART. 63
(1) La nivelul
unităţii, din fondul pentru cheltuieli sociale constituit conform
prevederilor legale, vor fi suportate cheltuielile pentru reducerea costului
biletelor de tratament şi odihna recuperatorie în staţiunile
balneoclimaterice, în care este inclus şi transportul pe calea ferată
(tren personal, clasa a II-a).
(2) În limita acestor
fonduri, unitatea va suporta cota-parte din costul biletelor pentru
salariaţi şi membrii lor de familie, în raport cu salariul de baza
şi în funcţie de sezon, potrivit prevederilor cuprinse în anexa nr.
2, cu condiţia ca biletele sa fie procurate cu acordul organizaţiilor
sindicale şi sa prevadă efectuarea sejurului într-o unitate
aparţinând sistemului sindical, ministerelor sau unităţilor în
cauza.
(3) Pentru alte situaţii decât cele
prevăzute în alineatul precedent, unitatea va suporta cheltuielile pentru
toate biletele procurate cu acordul sindicatului ori dacă, în cazul
biletelor de tratament, exista recomandarea expresă a medicului pentru o
anumită staţiune care nu aparţine sistemului sindical,
ministerelor sau unităţii în cauza.
(4) Costul biletelor de
tratament se suporta în conformitate cu prevederile legislaţiei în materia
asigurărilor de sănătate.
ART. 64
Beneficiarii biletelor de
tratament balnear şi de odihna din instituţiile publice vor suporta o
contribuţie bănească diferenţiată în funcţie de
salariul de baza şi de sezon, contribuţie calculată conform
legii.
ART. 65
Contravaloarea biletelor
acordate salariaţilor trimişi în staţiuni pentru recuperare în
urma unor accidente de munca şi tratarea unor boli profesionale se suporta
în condiţiile legii, angajatorul efectuand, la nevoie, cheltuieli în avans
în acest scop, urmând sa le recupereze de la asigurator potrivit dispoziţiilor
legale în vigoare.
ART. 66
(1) În cazul în care
salariata se afla în concediu de maternitate, unitatea va compensa, pe o
anumită perioada, diferenţa dintre salariul de baza individual avut
şi indemnizaţia legală la care are dreptul.
(2) Perioada pe durata
căreia sa acorda compensarea va fi stabilită prin contractele
colective de munca la nivel de unitate, dar nu mai puţin de 6
săptămâni.
(3) Diferenţele de
salarii vor fi acordate din fondul de salarii.
ART. 67
În caz de deces al
mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru creşterea copilului
pana la doi ani se vor acorda tatălui, dacă acesta are copilul în
îngrijire.
ART. 68
În cazul decesului
mamei, tatăl copilului, la cererea sa, va beneficia de concediul
fără plata neutilizat de mama pana la data decesului acesteia, cu
drepturile prevăzute la art. 62.
CAP. 6
Contractul individual de
munca
ART. 69
(1) Contractul
individual de munca este contractul în temeiul căruia o persoana fizica,
denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru şi sub autoritatea
unui angajator, persoana fizica sau juridică, în schimbul unei
remuneraţii denumite salariu.
(2) În vederea
stabilirii concrete a drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor, angajarea
se face prin încheierea contractului individual de munca (CIM).
ART. 70
(1) Încheierea CIM se
face pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor
fundamentale ale cetăţeanului şi numai pe criteriul
aptitudinilor şi competentei profesionale.
(2) Angajatorul se
obliga sa aducă la cunostinta salariaţilor posturile disponibile
şi condiţiile de ocupare a lor.
(3) În cazul în care
angajarea se face prin concurs, dacă un salariat şi o persoana din
afară unităţii obţin aceleaşi rezultate, salariatul
are prioritate la ocuparea postului.
(4) Salariatul
căruia i-a încetat calitatea de pensionar de invaliditate, ca urmare a
redobandirii capacităţii de munca, va fi reintegrat, pe cat posibil,
în funcţia avută la data pierderii capacităţii de munca.
(5) Prevederile alin. 1
şi 2 se aplica şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare.
ART. 71
(1) Încheierea CIM se va
face pe perioada nedeterminată. Dacă salariatul solicita asistenta
din partea organizaţiei sindicale, aceasta se poate acorda.
(2) Contractele
individuale de munca se pot încheia şi pe durata determinata, în cazurile
şi în condiţiile prevăzute de lege.
(3) CIM va cuprinde cel
puţin clauzele prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Contractele
individuale de munca se încheie în scris, câte un exemplar pentru fiecare
parte, prin grija celui care angajează.
ART. 72
(1) CIM se poate
modifica în ceea ce priveşte felul muncii, locul muncii şi drepturile
salariale prin acordul părţilor sau din initiativa uneia dintre
părţi, în cazurile prevăzute de Codul muncii.
(2) Refuzul salariatului
de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii, locul muncii
sau drepturile salariale nu da dreptul celui care angajează de a proceda
la desfacerea unilaterala a CIM pentru acest motiv.
(3) Delegarea şi
detasarea salariaţilor se fac în condiţiile prevăzute de lege,
cu drepturile prevăzute în prezentul contract.
ART. 73
Executarea CIM se
suspenda în cazurile prevăzute de lege în mod expres, precum şi pe
perioada exercitării unei funcţii eligibile remunerate de
organizaţia în care salariatul isi desfăşoară activitatea
pe timpul mandatului.
ART. 74
(1) Încetarea CIM poate
avea loc - în condiţiile prevăzute de lege - printr-unul din
următoarele moduri:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului
părţilor, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a
voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi
condiţiile limitative prevăzute de lege.
(2) În cazurile în care unitatea este
obligată, potrivit legii, sa acorde un preaviz la desfacerea contractului
de munca, durata preavizului va fi de 20 de zile lucrătoare.
(3) În perioada
preavizului, salariaţii au dreptul sa absenteze patru ore pe zi de la
programul unităţii, pentru a-şi cauta un loc de munca,
fără ca aceasta sa afecteze salariul şi celelalte drepturi.
Orele absentate se pot acorda prin cumul, în condiţiile stabilite de
angajator.
ART. 75
(1) Sub sancţiunea
nulităţii absolute, nici o sancţiune nu poate fi dispusă
mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(2) Pentru cercetarea
abaterii disciplinare şi propunerea sancţiunii, angajatorul
constituie o comisie. Din comisie va face parte fără drept de vot, în
calitate de observator, şi un reprezentant al organizaţiei sindicale
al carei membru este salariatul cercetat.
(3) Comisia îl va
convoca în scris pe salariatul cercetat, cu cel puţin 5 zile
lucrătoare înainte. Convocarea va indica cel puţin motivul, data, ora
şi locul intrevederii.
(4) În cadrul
cercetării se vor stabili faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice
date concludente pe baza cărora sa se poată stabili existenta sau
inexistenta vinovatiei. Ascultarea şi verificarea apararilor salariatului
cercetat sunt obligatorii.
(5) Neprezentarea
salariatului la convocarea facuta în condiţiile prevăzute la alin.
(4) fără un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispună
sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare
prealabile.
(6) Activitatea de
cercetare a abaterii disciplinare impune stabilirea următoarelor aspecte:
a) împrejurările în
care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de
vinovăţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii
disciplinare;
d) comportarea
generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele
sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
(7) Salariatul are
dreptul sa cunoască toate actele şi faptele cercetării şi
sa solicite în apărare probele pe care le considera necesare.
(8) Comisia propune
aplicarea sau neaplicarea unei sancţiuni disciplinare după
finalizarea cercetării.
(9) Lucrările
comisiei de disciplina se consemnează într-un registru de procese-verbale.
(10) La stabilirea
sancţiunii se va tine seama de cauzele şi gravitatea faptei, de
împrejurările în care fapta a fost comisă, de gradul de
vinovăţie a salariatului, de eventualele sancţiuni disciplinare
suferite anterior de către acesta.
(11) În baza propunerii
comisiei de disciplina angajatorul va emite decizia de sancţionare.
ART. 76
(1) CIM nu poate fi
desfăcut din initiativa celui care angajează, în cazurile în care
prin lege sau prin contractul colectiv de munca au fost prevăzute asemenea
interdicţii.
(2)
Desfăşurarea activităţii sindicale, precum şi
apartenenţa la un sindicat nu pot constitui motive pentru desfacerea CIM
din initiativa unităţii.
(3) Pe o perioada de
minimum 6 luni de la reluarea activităţii, considerată perioada
de readaptare, salariaţii care au beneficiat de concediu de maternitate
şi/sau de concediu legal plătit pentru îngrijirea copilului în varsta
de pana la 2 ani nu vor putea fi concediati pentru motivul de necorespundere
profesională prevăzut de Codul muncii.
ART. 77
(1) Salariatul poate fi
concediat pentru motive de necorespundere profesională, cu respectarea
procedurii de evaluare prealabilă, stabilită prin prezentul contract
colectiv de munca.
(2) Evaluarea
salariatului pentru necorespundere profesională se face de către o
comisie numita de către angajator. Din comisie va face parte şi un
reprezentant al sindicatului, desemnat de acesta, al cărui membru este
salariatul în cauza.
(3) Comisia va convoca
salariatul şi îi va comunica acestuia în scris, cu cel puţin 15 zile
înainte:
a) data, ora exactă
şi locul întrunirii comisiei;
b) modalitatea în care
se va desfasura examinarea.
(4) Examinarea va avea
ca obiect activităţile prevăzute în fişa postului
salariatului în cauza.
(5) În cazul introducerii
de noi tehnologii, examinarea salariatului se va referi la acestea numai în
măsura în care salariatul în cauza a făcut obiectul formării
profesionale în respectiva materie.
(6) Necorespunderea
profesională poate fi susţinută de comisie prin dovezi de
îndeplinire necorespunzătoare a sarcinilor profesionale, prin examinare
scrisă, orala, practica şi alte probe.
(7) În cazul în care
salariatul isi pierde aptitudinile profesionale din motive medicale,
angajatorul îi va asigura, în limitele disponibile, un alt loc de munca. În
situaţia în care nu dispune de astfel de posibilităţi,
angajatorul va apela la autoritatea publica locală pentru ocuparea
forţei de munca, în vederea soluţionării.
(8) În cazul în care, în
urma examinării, salariatul este considerat necorespunzător
profesional de către comisie, acesta are dreptul de a contesta
hotărârea comisiei în termen de 10 zile de la comunicare.
(9) Dacă salariatul
nu a formulat contestaţia în termenul prevăzut la alin. (8) sau
dacă după formularea contestaţiei şi reexaminarea
hotărârii comisiei, aceasta este menţinută, angajatorul poate
emite şi comunica decizia de desfacere a contractului individual de munca
al salariatului, pentru motive de necorespundere profesională. Decizia
astfel emisă va conţine rezultatul cercetării prealabile a
salariatului în cauza.
ART. 78
(1) La încetarea
contractului individual de munca din motive ce nu ţin de persoana
salariatului, angajatorii vor acorda acestuia o compensaţie de cel
puţin un salariu lunar, în afară drepturilor cuvenite la zi.
(2) Prevederile alin. 1
sunt aplicabile atunci când încetarea contractului individual de munca a
intervenit ca urmare a unor motive ce nu ţin de persoana salariatului.
ART. 79
În cazul în care
unitatea este pusă în situaţia de a efectua concedieri colective,
părţile convin asupra respectării următoarelor principii:
a) angajatorul va pune
la dispoziţia sindicatului justificarea tehnico-economică în legatura
cu măsurile privind posibilităţile de redistribuire a
personalului, modificarea programului de lucru, organizarea de cursuri de
calificare, recalificare sau reorientare profesională etc.;
b) justificarea
tehnico-economică, împreună cu obiecţiile şi propunerile
sindicatului, va fi supusă spre analiza şi avizare consiliului de
administraţie sau, după caz, adunării generale;
c) în cazul în care
angajatorul intenţionează sa efectueze concedieri colective, acesta
are obligaţia de a iniţia, în timp util şi în scopul ajungerii
la o înţelegere, în condiţiile prevăzute de lege,
consultări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii
salariaţilor, cu privire cel puţin la:
* metodele şi
mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a
numărului de salariaţi care vor fi concediati;
* atenuarea
consecinţelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care
vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia
profesională a salariaţilor concediati.
Prin sintagma timp util
se înţelege:
- la întreprinderile cu
un efectiv sub 100 de salariaţi, cu 15 zile înainte de notificarea
prevăzută la art. 711 din Codul muncii, cu modificările
ulterioare;
- la întreprinderile cu
101-250 de salariaţi, cu 20 de zile înainte de notificarea
prevăzută la art. 711 din Codul muncii, cu modificările
ulterioare;
- la întreprinderile cu
peste 250 de salariaţi, cu 30 de zile înainte de notificarea
prevăzută la art. 711 din Codul muncii, cu modificările
ulterioare.
ART. 80
(1) În situaţia în
care disponibilizarile de personal nu pot fi evitate, conducerea
unităţii va comunica în scris fiecărui salariat al cărui
post urmează a fi desfiinţat dacă i se oferă sau nu un alt
loc de munca ori cuprinderea într-o forma de recalificare profesională în
vederea ocupării unui post în aceeaşi unitate.
(2) În cazurile în care
salariaţilor nu li se pot oferi alte locuri de munca ori aceştia
refuza locul de munca oferit sau cuprinderea într-o forma de recalificare,
conducerea unităţii le va comunica în scris termenul de preaviz, în
condiţiile prevăzute în prezentul contract colectiv de munca.
(3) Pentru situaţia
în care se efectuează concedieri colective, părţile vor negocia
acordarea de compensaţii băneşti cu respectarea prevederilor
legale şi/sau ale contractelor colective de munca aplicabile.
(4) La stabilirea
numărului efectiv de salariaţi concediati colectiv vor fi luati în
calcul şi acei salariaţi cărora le-au încetat contractele
individuale de munca din initiativa angajatorului, din motive ce nu au legatura
cu persoana salariatului, cu condiţia existenţei a cel puţin 5
concedieri de aceasta natura, cu cel puţin 30 de zile înaintea
expirării perioadei prevăzute la art. 79, lit. c), din prezentul
contract.
ART. 81
(1) La aplicarea
efectivă a reducerii de personal, după reducerea posturilor vacante
de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta în ordine:
a) CIM ale
salariaţilor care cumulează doua sau mai multe funcţii, precum
şi ale celor care cumulează pensia cu salariul;
b) CIM ale persoanelor care
îndeplinesc condiţiile de varsta standard şi stagiu de cotizare
şi nu au cerut pensionarea în condiţiile legii;
c) CIM ale persoanelor
care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea lor.
(2) La luarea
măsurii de desfacere a CIM pentru motive ce nu ţin de persoana
salariatului vor fi avute în vedere următoarele criterii minimale:
a) dacă măsura
ar putea afecta doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se
desface contractul de munca al soţului care are venitul cel mai mic,
fără ca prin aceasta sa se poată desface contractul de munca al
unei persoane care ocupa un post nevizat de reducere;
b) măsura sa
afecteze, mai întâi, persoanele care nu au copii în întreţinere;
c) măsura sa
afecteze numai în ultimul rând pe femeile care au în îngrijire copii,
bărbaţii vaduvi sau divortati care au în îngrijire copii, pe
intretinatorii unici de familie, precum şi pe salariaţii,
bărbaţi sau femei, care mai au cel mult 3 ani pana la pensionare la
cererea lor.
(3) În cazul în care
măsura desfacerii CIM ar afecta un salariat care a urmat o forma de
calificare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale şi a
încheiat cu unitatea un act adiţional la contractul de munca, prin care
s-a obligat sa presteze o activitate într-o anumită perioada de timp,
administraţia nu-i va putea pretinde acestuia despăgubiri pentru
perioada rămasă nelucrata pana la împlinirea termenului, dacă
măsura desfacerii contractului de munca nu-i este imputabilă.
(4) În ipoteza în care
doua sau mai multe persoane salariate sunt în aceeaşi situaţie,
disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatelor.
ART. 82
(1) Unitatea care isi
extinde sau isi reia activitatea într-o perioada de 9 luni de la luarea
măsurilor de desfacere a contractului individual de munca pentru motivele
ce nu ţin de persoana salariatului are obligaţia sa
încunoştinţeze în scris despre aceasta organizaţiile sindicale
şi sa facă publica măsura.
(2) Salariaţii
notificati în acest sens au la dispoziţie un termen de maximum 10 zile
lucrătoare de la data primirii comunicării, pentru a-şi
manifesta expres consimţământul cu privire la locul de munca oferit.
CAP. 7
Formarea
profesională
ART. 83
(1) Părţile
înţeleg:
a) prin termenul de
formare profesională - orice procedura prin care o persoana
dobândeşte o calificare atestata printr-un certificat sau o diploma,
eliberate conform legii;
b) prin termenul de
formare profesională continua - procedura prin care o persoana, având deja
o calificare ori o profesie, dobândeşte noi competente cognitive şi
functionale (deprinderi);
c) prin comitete
sectoriale de formare profesională - structuri de dialog social autonom,
care dezvolta, actualizează şi validează calificarile din ramura
respectiva de activitate.
(2) Formarea profesională
şi formarea profesională continua cuprind şi teme din domeniul
relaţiilor de munca, convenite între sindicate şi angajatori.
(3) Părţile
semnatare convin sa participe la elaborarea şi utilizarea, pentru ramura
lor de activitate, a sistemului de formare şi evaluare bazat pe
competente, sa completeze şi sa elaboreze standardele ocupationale.
(4) Părţile
convin asupra necesităţii şi obligativitatii
perfecţionării profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi,
inclusiv a liderilor sindicali scoşi din producţie, la expirarea
mandatului.
(5) Părţile
semnatare convin sa acorde întregul sprijin solicitat de către CNFPA - ca
autoritate nationala a calificarilor - pentru elaborarea sistemului de
standarde ocupationale, bazat pe competente, şi a calificarilor care vor
fi validate şi introduse în Registrul naţional al calificarilor.
Sistemul va fi utilizat la evaluarea şi certificarea calificării
salariaţilor.
(6) Formarea
profesională a lucrătorilor se organizează pentru ocupaţii,
meserii, specialităţi şi profesii - numite la modul general
ocupaţii - cuprinse în "Clasificarea Ocupatiilor din România" -
COR, pe baza "standardelor ocupationale" şi a clasificarilor
elaborate de comitetele sectoriale.
(7) Părţile
convin sa acorde întregul sprijin pentru înfiinţarea comitetelor
sectoriale pentru formare profesională la nivelul ramurilor, asa cum
acestea sunt stabilite de legislaţia în vigoare.
(8) Părţile
convin sa acorde sprijin membrilor lor, pentru dezvoltarea
activităţii comitetelor sectoriale, precum şi pentru dezvoltarea
în sistem de parteneriat, la nivelul ramurilor de activitate, a unor
activităţi proprii de formare profesională, inclusiv prin
sprijinirea proiectelor destinate atragerii de fonduri necesare.
(9) Pe perioada în care
participa la programe de formare profesională finanţate de către
angajatori, lucrătorii primesc drepturile stabilite prin contractele
colective de munca aplicabile, pentru program normal de lucru.
(10) Planul de formare
profesională convenit între părţi face parte din CCM aplicabil.
ART. 84
(1) La încheierea
contractelor colective de munca la nivel de unităţi, pentru partea
privind formarea profesională se va tine seama cel puţin de
următoarele:
a) identificarea
posturilor pentru care este necesară formarea profesională, a
căilor de realizare; adoptarea programului anual şi controlul
aplicării acestuia se vor face de comun acord de către sindicat
şi angajator; cheltuielile pentru activitatea de formare profesională
a salariaţilor se suporta de către unităţi;
b) sindicatul va
participa, prin împuterniciţii săi, la orice forma de examinare
organizată în vederea absolvirii unui curs de formare profesională în
cadrul unităţii;
c) în cazul în care
unitatea urmează sa-şi schimbe parţial sau total profilul de
activitate, aceasta va informa şi va consulta sindicatul cu cel puţin
2 luni înainte de aplicarea măsurii şi va oferi propriilor
salariaţi posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela
la angajari de forta de munca din afară;
d) în cazul în care un
salariat identifica un curs de formare profesională pe care ar dori sa-l
urmeze, organizat de un terţ, angajatorul va analiza cererea împreună
cu sindicatul, rămânând la aprecierea angajatorului dacă şi în
ce condiţii va suporta contravaloarea cursului;
e) salariaţii care
au încheiat acte adiţionale la contractul individual de munca şi au
beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională mai mare de 60
de zile, cu scoaterea integrala din activitate, dacă părăsesc
unitatea din motive imputabile lor înainte de împlinirea unui termen de 3 ani
de la data absolvirii cursurilor, sunt obligaţi sa suporte cheltuielile
ocazionate de aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 81,
alin. 3, proporţional cu perioada nelucrata din perioada stabilită
conform actului adiţional la contractul individual de munca.
(2) Programele adoptate
conform alin. 1 vor fi aduse la cunostinta tuturor salariaţilor în termen
de 3 zile de la adoptare, prin afişare în interiorul unităţii,
în locuri adecvate şi uşor accesibile pentru angajaţi.
(3) La stabilirea
programelor de formare profesională, angajatorii şi sindicatele vor
adopta măsurile necesare pentru încurajarea şi înlesnirea
participării femeilor la acestea.
CAP. 8
Alte prevederi privind
drepturile şi obligaţiile părţilor
ART. 85
(1) Cu privire la
medierea conflictelor de munca prevăzute de Legea nr.
168/1999, dacă părţile convin printr-un proces-verbal semnat
sa înceapă medierea, în termen de 48 de ore, fiecare parte va propune o
lista de candidaţi din lista de mediatori numiţi de ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei la nivelul judeţului unde
are sediul unitatea în care s-a declansat conflictul de interese.
(2) În situaţia în
care după prima intalnire nu vor reusi sa stabilească un mediator de
comun acord, procedura de mediere încetează, trecandu-se la
următoarea etapa prevăzută de lege.
(3) În cazul în care s-a
numit un mediator de comun acord, etapele medierii vor fi următoarele:
a) părţile
implicate sunt obligate ca în termen de 48 de ore de la numirea mediatorului sa
pună la dispoziţia acestuia datele necesare; dacă mediatorul are
nelamuriri, acesta poate cere părţilor, în maximum 72 de ore de la
primirea actelor, relaţii scrise cu privire la revendicarile formulate, la
actele depuse sau întocmite în timpul concilierii, precum şi la
rezultatele acesteia;
b) în maximum 8 zile de
la numire, mediatorul este obligat sa convoace ambele părţi
implicate; părţile implicate vor avea un număr egal de
reprezentanţi la mediere, de regula acelaşi număr ca şi la
conciliere, şi aceleaşi persoane, dacă este posibil;
c) la fiecare intalnire
se va încheia un proces-verbal care va fi semnat de mediator şi de
părţile aflate în conflict;
d) medierea nu poate
dura mai mult de 30 de zile de la data la care mediatorul a fost numit şi
a acceptat medierea; în caz contrar, medierea încetează şi se trece
la următoarea etapa legală de soluţionare a conflictului.
ART. 86
(1) Consiliul de
administraţie şi/sau organele asimilate acestuia are/au
obligaţia de a invita reprezentanţii sindicatului sa participe la
şedinţele sale, în condiţiile prevăzute de lege.
Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar
fără drept de vot.
(2)
Încunoştinţarea reprezentanţilor sindicali se va face cu cel
puţin 72 de ore înainte de şedinţa. Reprezentanţilor
sindicali li se va comunica ordinea de zi şi li se va asigura accesul la
documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturale
puse în discuţie.
ART. 87
(1) Pentru fundamentarea
acţiunilor prevăzute la art. 30 din Legea nr.
54/2003 angajatorul va pune la dispoziţia sindicatelor ori va asigura
acestora accesul la informaţiile şi documentele necesare,
reprezentanţii sindicali având obligaţia de a păstra
confidenţialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.
(2) Angajatorii şi
sindicatele isi vor comunica reciproc şi în timp util hotărârile
privind toate problemele importante în domeniul relaţiilor de munca.
ART. 88
(1) Reprezentanţii
aleşi ai organizaţiilor sindicale cu personalitate juridică,
care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au
dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu pana la 5 zile plătite
pentru activităţi sindicale, fără a li se diminua
drepturile salariale care li s-ar fi cuvenit în condiţii normale.
(2) Numărul celor
care pot beneficia de prevederile alin. 1, precum şi numărul de zile
cumulate pe an se stabilesc prin contractul colectiv de munca aplicabil.
ART. 89
(1) Unităţile
vor asigura în incinta lor, gratuit, pentru activitatea sindicatelor,
spaţiul şi mobilierul necesare, precum şi acces la echipamentul
de birotica al unităţii (fax, copiator şi altele cu caracter
administrativ); prin contractele colective de munca se vor stabili
condiţiile de acces la utilizarea acestora.
(2) Baza materială
cu destinaţie cultural-sportiva, proprietatea unităţilor ori
proprietatea sindicatelor din unităţile respective, va putea fi
folosită, fără plata, pentru acţiuni organizate de
sindicate sau patronat, în condiţiile prevăzute în contractul colectiv
de munca.
ART. 90
(1) În fiecare an calendaristic,
confederatiile sindicale semnatare vor asigura pregătirea pentru
acţiuni sindicale şi relaţii de munca a unui număr de cel
mult 9.500 de membri de sindicat din toate ramurile, pe durate de pana la 15
zile.
(2) Patronatul va
permite salariaţilor sa urmeze cursurile de pregătire prevăzute
la alin. 1, în condiţiile stabilite prin contractele colective de munca
încheiate la celelalte niveluri.
(3)
Modalităţile de încadrare în numărul prevăzut la alin. 1 se
stabilesc de către părţile semnatare, prin comisia paritara.
ART. 91
(1) În aplicarea
prevederilor art. 24 din Legea nr. 54/2003 - Legea
sindicatelor, la cererea organizaţiilor sindicale, angajatorii vor retine
şi vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata.
Concomitent se va efectua şi deducerea fiscală a cotizatiei din
venitul lunar al membrului de sindicat, conform prevederilor legale.
(2) Reţinerea
şi deducerea fiscală a cotizatiei se fac pe baza cererii
organizaţiei sindicale, la care se ataşează lista membrilor de
sindicat şi semnatura acestora de acceptare a reţinerii. Lista se
înaintează angajatorului la începutul fiecărui an de către
sindicat şi va fi actualizată ori de câte ori este nevoie, de
către acesta.
ART. 92
(1) Angajatorii nu vor
angaja salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial,
în perioada declansarii sau desfăşurării conflictelor colective
de munca, pe locurile de munca ale salariaţilor aflaţi în conflict.
(2) În situaţia
declansarii unor conflicte de munca, inclusiv a grevei, potrivit legii,
sindicatele şi conducerea unităţii au obligaţia ca pe
durata acestora sa protejeze patrimoniul unităţii şi sa asigure
funcţionarea neîntreruptă a utilajelor şi instalaţiilor
tehnologice, a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau
sănătatea oamenilor ori ar putea cauza pagube.
ART. 93
Angajatorii se obliga ca
în contractele de asociere cu parteneri străini, pentru
activităţi pe teritoriul României, sa prevadă o clauza prin care
partea străină se obliga sa respecte drepturile prevăzute în
contractele colective de munca.
ART. 94
În situaţia în care
angajatorii încheie contracte cu parteneri străini, potrivit cărora
salariaţii din societatea comercială sau din regia autonomă vor
executa unele lucrări în străinătate, condiţiile de munca,
salarizarea, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ale
acestor salariaţi vor fi stabilite prin negocieri colective, care se vor desfasura
în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea clauzelor
cuprinse în contractul încheiat cu partenerul extern, negocieri colective ce
devin anexa la contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
ART. 95
Confederatiile sindicale
semnatare recunosc dreptul angajatorilor de a stabili, în condiţiile
legii, răspunderea disciplinară sau patrimonială a
salariaţilor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor de
disciplina a muncii sau care aduc prejudicii unităţii.
ART. 96
(1) Părţile
convin sa facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de
munca în unităţi, cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor
colective de munca, ale regulamentului intern, precum şi a drepturilor
şi intereselor salariaţilor şi membrilor de sindicat.
(2) Pentru crearea
şi menţinerea unui mediu de lucru care sa incurajeze respectarea
demnităţii fiecărei persoane, prin contractul colectiv de munca
la nivel de unitate vor fi stabilite proceduri de soluţionare pe cale
amiabila a plangerilor individuale ale salariaţilor, inclusiv a celor privind
cazurile de violenta sau hartuire sexuală, în completarea celor
prevăzute de lege.
(3) Definitia hartuirii
sexuale este cea reglementată de lege.
(4) Plângerile
salariaţilor în justiţie nu pot constitui motiv de desfacere a
contractului individual de munca.
(5) În situaţiile
în care apar divergenţe în legatura cu executarea prevederilor
contractelor colective, unităţile şi sindicatele vor incerca
soluţionarea acestora mai întâi în comisiile paritare la nivel de unitate,
iar pentru rezolvarea problemelor rămase în divergenta se vor putea adresa
comisiei paritare la nivel de ramura.
ART. 97
(1) În contractele
colective de munca la nivel de unităţi se vor prevedea cheltuieli cu
caracter social, precum:
a) suportarea
cheltuielilor prevăzute de art. 63;
b) construirea,
amenajarea şi întreţinerea de crese şi grădiniţe
pentru copiii salariaţilor, precum şi de cantine-bufet pentru
salariaţi;
c) construirea,
amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri sanitare la
locurile de munca, la capacitate corespunzătoare, cu dotare specifica, cel
puţin la nivelul prevăzut de normele generale de sănătate
şi securitate în munca;
d) construirea de
locuinţe;
e) aniversari, sarbatori
religioase, zile dedicate copilului şi femeii.
(2) Costul acestor
acţiuni se suporta din fondul social constituit potrivit legii.
(3) Utilizarea fondului
social pentru destinatiile prevăzute la alin. 1 se face de către
administraţie, cu consultarea sindicatelor.
(4) Fondurile
neutilizate într-un an se reportează pentru anul următor.
CAP. 9
Dispoziţii finale
ART. 98
(1) În aplicarea
prevederilor art. 11, alin. 3 din Legea nr. 130/1996,
republicată, privind contractul colectiv de munca, unităţile vor
prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare
contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate
activităţilor în domeniul pregătirii, negocierii şi
aplicării contractelor colective de munca, la toate nivelurile.
(2) Sumele
prevăzute conform alin. 1 se vor calcula luând ca baza suma de 1
leu/salariat/an, raportate la numărul mediu de salariaţi din anul
precedent.
(3) Sumele constituite
conform alin. 1 şi 2 vor fi distribuite astfel:
a) 1/3 din suma
totală se retine ca fond destinat negocierii contractului colectiv de
munca la nivelul unităţii;
b) 1/3 din suma
totală se virează de contribuabil la federaţia patronala
reprezentativa de ramura care a negociat contractul colectiv pentru ramura din care
face parte unitatea; lista ramurilor este prezentată în anexa nr. 4; din
suma astfel constituită, federaţiile patronale vor vira 50% în contul
federaţiilor sindicale reprezentative semnatare ale contractelor colective
de ramura; semnatarii contractului colectiv de munca pe ramura pot conveni ca,
pe viitor, contribuţia unităţilor de 1/3, prevăzută
mai sus, sa fie virata într-un cont colector şi distribuita 50% pentru
partea patronala şi 50% pentru partea sindicala, pe baza unui protocol
semnat de ambele părţi;
c) 1/3 din suma
totală se virează de unitate în contul colector "Fondul de
negociere a Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional",
deschis la Banca ABN-AMRO BANK ROMÂNIA - S.A., cu nr. RO61ABNA4100264100090820,
pentru negocierile colective la nivel naţional, care va fi destinat
astfel:
- 50% pentru partea
sindicala reprezentativa la nivel naţional, semnatara a Contractului
colectiv de munca unic la nivel naţional;
- 50% pentru partea
patronala reprezentativa la nivel naţional, semnatara a Contractului
colectiv de munca unic la nivel naţional;
d) fondul destinat
părţilor semnatare, conform lit. c), va fi repartizat fiecărei
confederatii reprezentative la nivel naţional, semnatare a Contractului
colectiv de munca unic la nivel naţional, în raport cu volumul implicarii
în negocierile colective, cu numărul de salariaţi pe ramura, negociat
în cadrul fiecăreia, asa cum va fi stabilit de către fiecare parte pe
baza de protocol;
e) mecanismele de
distribuţie a fondurilor de către banca vor fi stabilite de comisia
paritara;
f) fondurile destinate
negocierilor colective se vor constitui şi vira în termen de 60 de zile de
la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului contract
colectiv de munca.
(4) Unităţile
economice care negociaza şi semnează contracte colective de munca,
dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramura, vor
constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor de la
alin. 1, 2 şi 3 şi le vor vira către federaţia patronala
semnatara a contractului colectiv de munca la nivel de ramura care a stat la
baza negocierii propriului contract colectiv de munca şi către contul
naţional, conform alin. 3, lit. c).
(5) În cazul în care,
potrivit legii, se negociaza şi se încheie contracte colective de munca la
nivelul unor grupuri de unităţi, cheltuielile ocazionate cu aceste
negocieri se vor suporta din fondurile constituite la nivelul
unităţilor din grupul respectiv.
(6) Fondurile destinate
negocierilor colective la unităţile bugetare se vor constitui la
nivelul fiecărei unităţi care încheie contract colectiv de
munca, cu respectarea prevederilor alin. 3.
(7) Fondurile destinate
negocierilor colective vor fi colectate într-un cont distinct. Patronatele
şi sindicatele vor urmări şi sprijini constituirea, defalcarea
şi virarea pe destinaţii a fondurilor destinate negocierii
contractelor colective de munca.
(8) Patronatele şi
sindicatele vor gestiona şi utiliza fondurile destinate negocierilor
colective, constituite în baza prevederilor prezentului articol, în
conformitate cu prevederile legale, pe baza unor programe de acţiuni
aprobate de organele proprii de conducere şi pe răspunderea fiecăruia.
(9) În aplicarea
dispoziţiilor acestui articol, în contabilitatea agenţilor economici
vor fi respectate prevederile metodologice comunicate de Ministerul
Finanţelor Publice, conform anexei nr. 5.
(10) Contractele
colective de munca la toate nivelurile vor cuprinde prevederile acestui
articol.
ART. 99
Angajatorii recunosc
dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale de a verifica la
locul de munca modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor
prevăzute în contractul colectiv de munca.
ART. 100
(1) Ramurile de
activitate pentru care se vor încheia contracte colective de munca sunt cele
prevăzute în anexa nr. 4.
(2) Drepturile
prevăzute în prezentul contract colectiv de munca sunt considerate minime,
de la nivelul cărora începe negocierea contractelor colective de munca la
celelalte niveluri, cu excepţia celor care sunt stabilite în cuantum fix
sau maxim.
(3) În situaţiile
în care nu se încheie contracte colective de munca pe ramura sau grupuri de
unităţi, prevederile prezentului contract colectiv de munca la nivel
naţional sunt considerate niveluri minime, în conformitate cu prevederile
art. 3, de la care începe negocierea contractelor colective de munca la nivel
de unităţi.
(4) Executarea
contractului colectiv de munca este obligatorie pentru părţi.
ART. 101
Drepturile
prevăzute în contractele individuale de munca nu pot fi sub nivelul celor
stabilite prin contractele colective de munca.
ART. 102
Prevederile contractelor
individuale de munca existente la data intrării în vigoare a contractelor
colective de munca vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urma.
ART. 103
În contractele colective
de munca încheiate la nivel de unitate de către sindicate în numele
salariaţilor, părţile contractante vor conveni, printr-o clauza
expresă, ca salariaţii asupra cărora se întind efectele
contractului colectiv de munca negociat, alţii decât membrii de sindicat,
sa plătească o contribuţie pentru desfăşurarea negocierilor
colective, care sa nu fie mai mica de 0,6% din salariu, dar care sa nu
depăşească valoarea contribuţiei sindicale. Aceasta
contribuţie urmează a forma un fond separat utilizat exclusiv pentru
pregătirea şi desfăşurarea negocierilor colective.
ART. 104
(1) Angajatorul şi
sindicatele se vor informa reciproc, în situaţia în care deţin
informaţii, în legatura cu modificările ce urmează sa se
producă în forma de proprietate a unităţii, cu consecinţele
previzibile asupra salariaţilor şi cu măsurile ce se au în
vedere pentru limitarea efectelor disponibilizarilor de personal determinate de
aceste modificări.
(2) Ambele
părţi vor susţine participarea asociaţiilor de
salariaţi la privatizarea unităţilor în condiţiile de
preferinta prevăzute în lege.
(3) În toate
situaţiile de reorganizare sau, după caz, de privatizare a
unităţilor, drepturile şi obligaţiile prevăzute de
prezentul contract colectiv de munca se transmit noilor subiecte de drept
rezultate din aceste operaţiuni juridice.
ART. 105
Împuterniciţii
organelor de conducere a organizaţiilor patronale, precum şi ai
confederatiilor sindicale semnatare vor verifica, la sesizarea uneia dintre
părţi, modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor
prevăzute în contractul colectiv de munca; angajatorii vor asigura
intrarea acestora în unitate, în conformitate cu regulamentul intern, şi
protecţia în unitate, pe durata verificării, cu respectarea
normativelor în vigoare.
ART. 106
Regulamentul intern se
întocmeşte de către angajator împreună cu sindicatele, conform
legii.
ART. 107
Părţile
semnatare sunt de acord ca prevederile referitoare la sănătate
şi securitate în munca, salarizare, formare profesională, anexa nr. 2
şi anexa nr. 4, fără ca aceasta enumerare sa fie limitativa, sa
se renegocieze anual, dar nu mai târziu de luna octombrie a fiecărui an de
valabilitate a prezentului contract colectiv de munca.
ART. 108
Prezentul contract
colectiv de munca a fost semnat astăzi, 20.12.2006, la Bucureşti,
şi produce efecte începând cu data înregistrării lui de către
una dintre părţi, în condiţiile prevăzute de art. 25, alin. 3, din Legea nr. 130/1996,
republicată, şi va fi adus la cunostinta salariaţilor prin
afişarea în unităţi, în locurile convenite cu organizaţiile
sindicale.
*T*
PĂRŢILE
SEMNATARE
Organizaţiile
patronale
Organizaţiile sindicale
Confederatia
Patronala C.N.S.L.R.
FRATIA
din Industria României -
CONPIROM C.N.S. "Cartel
ALFA"
Confederatia
Nationala Blocul Naţional Sindical
- B.N.S.
a Patronatului Roman -
C.N.P.R. Confederatia
Sindicatelor
Consiliul Naţional al
Întreprinderilor Democratice -
C.S.D.R.
Private Mici şi
Mijlocii - C.N.I.P.M.M.R. Confederatia
Sindicala Nationala
Uniunea Generală
"Meridian"
a Industriasilor din
România - U.G.I.R.
Uniunea Generală
a Industriasilor din
România - U.G.I.R.
1903
Consiliul Naţional
al Patronilor din România
- Co.N.P.R.
Patronatul Naţional
Roman - P.N.R.
Federaţia
"Patronatul Roman" - P.R.
Asociaţia Romana
a Antreprenorilor de
Construcţii
- A.R.A.C.O.
Confederatia Patronala a
Industriei,
Serviciilor şi
Comerţului - C.P.I.S.C.
Uniunea Nationala a
Patronatelor
cu Capital Privat din
România
- U.N.P.C.P.R.
Instituţiile
bugetare
Ministerul
Sănătăţii Publice
Ministerul Educaţiei
şi Cercetării
Ministerul Culturii
şi Cultelor
*ST*
ANEXA 1
Regulamentul de
organizare şi funcţionare a comisiei de aplicare
şi monitorizare a
Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional
1. Comisia de aplicare
şi monitorizare a Contractului colectiv de munca unic la nivel
naţional - denumita mai departe Comisia - va fi compusa din câte un
reprezentant al fiecărei confederatii sindicale semnatare şi un
reprezentant al fiecărei organizaţii patronale semnatare.
Membrii comisiei de
aplicare şi monitorizare a Contractului colectiv de munca unic la nivel
naţional sunt desemnaţi de părţile semnatare în termen de
14 zile de la înregistrarea prezentului contract la Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei.
2. Comisia se va
întruni, de regula, trimestrial şi la cererea oricăruia dintre
membrii săi, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la formularea
cererii, şi va adopta hotărâri valabile prin consens, în prezenta
reprezentanţilor a cel puţin trei confederatii sindicale semnatare
şi a cel puţin şase organizaţii patronale semnatare.
3. Comisia va fi
prezidata, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecărei
părţi, ales în şedinţa respectiva.
4. Hotărârea
adoptată potrivit prezentului regulament are putere obligatorie pentru
părţile contractante.
5. Secretariatul
comisiei va fi asigurat de patronat.
6. Comisia este
imputernicita sa formuleze interpretări ale prevederilor contractului
colectiv de munca, în funcţie de condiţiile concrete şi de
posibilităţile unităţilor, la solicitarea uneia dintre
părţi, precum şi sa analizeze modul în care se aplica şi
este respectat Contractul colectiv de munca unic la nivel naţional şi
sa adopte măsuri corespunzătoare în acest sens.
7. La cererea
organizaţiilor patronale, a angajatorilor sau a organizaţiilor
sindicale, Comisia poate verifica măsura în care clauzele contractelor
încheiate la celelalte niveluri sunt în concordanta cu prevederile Contractului
colectiv de munca unic la nivel naţional.
ANEXA 2
Cotele de
contribuţie ce urmează a fi suportate de salariaţii
beneficiari de
trimiteri la tratament balnear şi odihna
recuperatorie cu bilete prin sindicat
*T*
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Procent din valoarea biletului
Nr. Salariul de baza brut lunar ───────────────────────────────────────
crt. (lei) 1.XI - 30.IV 1.V - 15.VI
16.VI - 31.X
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4 5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Pana la 500 35 35 45
2. 500,1-525 40 40 50
3. 525,1-550 45 45 55
4. 550,1-575 50 55 60
5. 575,1-600 55 60 65
6. 600,1-625 60 65 70
7. 625,1-650 65 70 75
8. 650,1-700 70 75 80
9. 700,1-750 75 80 85
10. 750,1-800 80 85 90
11. 800,1-850 85 90 95
12. 850,1-900 90 95 100
13. 900,1-950 95 100 100
14. Peste 950 100 100 100
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*ST*
Nota:
(1) Prezenta anexa se
reface după fiecare negociere salariala anuala.
(2) Cuantumurile
salariilor de baza brute lunare din coloana 2 sunt cele corespunzătoare
lunii ianuarie a fiecărui an de valabilitate a prezentului contract colectiv
de munca, la care se adauga majorările salariale ulterioare.
ANEXA 3
*T*
Contract
individual de munca încheiat şi înregistrat sub
nr. ..../.... în
registrul general de evidenta a salariaţilor
A. Părţile
contractului
Angajatorul - persoana
juridică/fizica ..............................., cu
sediul/domiciliul în
................, înregistrată la Oficiul registrului
comerţului/autorităţile administraţiei publice din
.............. sub nr.
............., cod fiscal
.............., telefon ........., autorizat sa
desfăşoare
activităţi principale având cod
legal prin
..................., în calitate de ............................,
şi
salariatul/salariata -
domnul/doamna ........................, domiciliat/
domiciliata în localitatea
...................., str. .....................
nr. ....., judeţul
...................., posesor/posesoare al/a buletinului/
cărţii de
identitate/pasaportului seria ....... nr. ......., eliberat/
eliberata de ............
la data de .........., C.N.P. ...................,
permis de munca seria
......... nr. ................ din data .............,
au încheiat prezentul
contract individual de munca în următoarele condiţii,
asupra cărora au
convenit:
B. Obiectul
contractului: .............................................. .
C. Durata contractului:
a) nedeterminată,
salariatul/salariata ............... urmând sa înceapă
activitatea la data de
................;
b) determinata, de
............. luni, pe perioada cuprinsă între data de
................ şi
data de .........../pe perioada suspendării contractului
individual de munca al
titularului de post.
D. Locul de munca
1. Activitatea se
desfăşoară la ........................................ .
2. În lipsa unui loc de
munca fix, salariatul va desfasura activitatea
astfel: ........... .
E. Felul muncii
Funcţia/meseria
...................... conform Clasificarii ocupatiilor din
România.
F. Atribuţiile
postului
Atribuţiile
postului sunt prevăzute în fişa postului, anexa la contractul
individual de munca.
G. Condiţii de
munca
1. Activitatea se
desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr.
31/1991.
2. Activitatea
prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/
speciale de munca,
potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi
completările
ulterioare.
H. Durata muncii
1. O norma intreaga,
durata timpului de lucru fiind de ..... ore/zi, ......
ore/saptamana.
a) Repartizarea
programului de lucru se face după cum urmează: ............
(ore zi/ore
noapte/inegal).
b) Programul de lucru se
poate modifica în condiţiile contractului colectiv
de munca
aplicabil/regulamentului intern.
2. O fracţiune de
norma de ....................ore/zi, ....................
ore/saptamana.
a) Repartizarea
programului de lucru se face după cum urmează: ............
(ore zi/ore noapte).
b) Programul de lucru se
poate modifica în condiţiile contractului colectiv
de munca
aplicabil/regulamentului intern.
c) Nu se vor efectua ore
suplimentare, cu excepţia cazurilor de forta
majoră sau pentru
alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor
accidente sau inlaturarii
consecinţelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual
de odihna este de ............ zile lucrătoare,
în raport cu durata muncii
(norma intreaga, fracţiune de norma).
De asemenea,
beneficiază de un concediu suplimentar de ...................
J. Salariul
1. Salariul de baza
lunar brut: .................... lei.
2. Alte elemente
constitutive:
a) sporuri
...........................;
b) indemnizaţii
......................;
c) alte adaosuri
.................... .
3. Orele suplimentare
prestate în afară programului normal de munca, în
zilele în care nu se
lucrează ori în zilele de sarbatori legale se
compensează cu ore
libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu,
conform contractului
colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 -
Codul muncii.
4. Data/datele la care
se plăteşte salariul este/sunt: ....................
K. Drepturi şi
obligaţii ale părţilor privind sănătatea şi
securitatea
în munca:
a) echipament individual
de protecţie ....................................;
b) echipament individual
de lucru: .......................................;
c) materiale
igienico-sanitare: ..........................................;
d) alimentaţie de
protecţie ..............................................;
e) alte drepturi şi
obligaţii privind sănătatea şi securitatea în munca.
L. Alte clauze:
a) perioada de proba este de
.................... zile;
b) perioada de preaviz
în cazul concedierii este de ............... zile
lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii şi/sau
contractului
colectiv de munca;
c) perioada de preaviz
în cazul demisiei este de .............. zile
calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii şi/sau
contractului
colectiv de munca;
d) în cazul în care
salariatul urmează sa-şi desfăşoare activitatea în
străinătate,
informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii se
vor regasi şi în contractul individual de munca;
e) alte clauze.
M. Drepturi şi
obligaţii generale ale părţilor
1. Salariatul are, în
principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare
pentru munca depusa;
b) dreptul la repaus
zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu
de odihna anual;
d) dreptul la egalitate
de sanse şi de tratament;
e) dreptul la
sănătate şi securitate în munca;
f) dreptul la formare
profesională, în condiţiile actelor adiţionale.
2. Salariatului îi
revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a
realiza norma de munca sau, după caz, de a îndeplini
atribuţiile ce îi
revin conform fisei postului;
b) obligaţia de a
respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de
fidelitate fata de angajator în executarea atribuţiilor
de serviciu;
d) obligaţia de a
respecta măsurile de sănătate şi securitate a muncii în
unitate;
e) obligaţia de a
respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în
principal, următoarele drepturi:
a) sa dea
dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva
legalităţii lor;
b) sa exercite controlul
asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de
serviciu;
c) sa constate
săvârşirea abaterilor disciplinare şi sa aplice sancţiunile
corespunzătoare,
potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil şi
regulamentului intern.
4. Angajatorului îi
revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) sa acorde
salariatului toate drepturile ce decurg din contractul
individual de munca, din
contractul colectiv de munca aplicabil şi din lege;
b) sa asigure permanent
condiţiile tehnice şi organizatorice avute în
vedere la elaborarea
normelor de munca şi condiţiile corespunzătoare de
munca;
c) sa informeze
salariatul asupra condiţiilor de munca şi asupra
elementelor care privesc
desfăşurarea relaţiilor de munca;
d) sa elibereze, la
cerere, toate documentele care atesta calitatea de
salariat a solicitantului;
e) sa asigure
confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale
salariatului.
N. Dispoziţii
finale
Prevederile prezentului
contract individual de munca se completează cu
dispoziţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale
contractului colectiv
de munca aplicabil,
încheiat la nivelul
- angajatorului
.................................;
- grupului de angajatori
........................;
- ramurii
.......................................;
- naţional
..................................... .
Orice modificare privind
clauzele contractuale în timpul executării
contractului individual de
munca impune încheierea unui act adiţional la
contract, conform
dispoziţiilor legale.
Prezentul contract
individual de munca s-a încheiat în doua exemplare,
câte unul pentru fiecare
parte.
O. Conflictele în
legatura cu încheierea, executarea, modificarea,
suspendarea sau încetarea
prezentului contract individual de munca sunt
soluţionate de
instanta judecătorească competenta material şi teritorial,
potrivit legii.
Angajator, Salariat,
....................
...................
Reprezentant legal,
....................
Pe data de
................, prezentul contract încetează în temeiul
art. ........ din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în urma îndeplinirii
procedurii legale.
Angajator,
....................
*ST*
ANEXA 4
Lista ramurilor pentru
care se încheie contracte colective de munca*)
*T*
*Font 7*
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Număr
crt. Ramura Cod
CAEN salariaţi
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL
5.115.312
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Agricultura, piscicultura şi
pescuit
01, 05 88.720
2. Silvicultura, economia vânatului, apelor
şi protecţia mediului
021, 0222, 023, 024
38.174
3. Industria miniera, geologie 10, 12,
13, 14, 4512 43.399
4. Energie electrica, termica, petrol, gaze 11, 40 155.196
5. Industria alimentara, a băuturilor
şi a tutunului 15, 16 201.655
6. Industria textila şi a produselor
textile
17, 18 331.321
7. Industria pielariei şi a
incaltamintei 19 98.096
8. Exploatarea şi prelucrarea lemnului 10,
0221 77.874
9. Celuloza şi hârtie
21 15.437
10. Edituri şi
poligrafie 22 35.122
11. Industria chimica
şi petrochimica 23,
24, 25 100.885
12. Materiale de
construcţii şi industria cimentului 263-268 33.243
13. Industria sticlei
şi a ceramicii fine 261,
2621-2625 22.523
14. Metalurgia feroasa,
neferoasa şi produse refractare 27, 2626 64.590
15. Construcţii de
maşini
28, 291-295, 34, 35
296.223
16. Industria
electrotehnica, mecanică fina şi utilaje, electronica 296, 297, 30, 31, 32, 33, 72 205.018
17. Industria mobilei
şi alte activităţi industriale n.c.a. 36 103.836
18. Reciclarea
materialelor
37 12.088
19. Construcţii
45 391.050
20. Comerţ
501, 503-505, 51, 52, 70
1.002.835
21. Turism, hoteluri
şi restaurante
55 117.707
22. Transporturi
60, 61, 62, 63 152.131
23. Posta şi
telecomunicaţii
64 83.012
24. Activităţi
financiare, bancare, de asigurări 65, 66, 67 18.591
25.
Cercetare-proiectare
73 25.801
26. Administraţie
publica
75 166.682
27.
Învăţământ
80 115.835
28. Sănătate
şi asistenta socială
85 380.673
29. Gospodărie
comunală-locativă, transporturi locale 41, 90 321.101
30. Mass-media
924 15.216
31. Cultura
921, 922, 923, 925 44.910
32. Alte
activităţi şi servicii 502, 71,
74, 91, 93, 95, 99 356.368
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*ST*
*) La nivelul acestor
ramuri se pot încheia contracte colective de munca pe subramuri (grupuri de
unităţi), precum şi pentru mai multe ramuri împreună din
lista de mai sus.
ANEXA 5
Prevederi
metodologice aplicabile operaţiunilor contabile
la constituirea
fondului destinat activităţilor ocazionate
de
negocierile colective, elaborate de Ministerul
Finanţelor
Publice - Direcţia generală a contabilităţii
Fondul ce se constituie
din contribuţia patronatului, destinat activităţilor în domeniul
negocierilor colective, prevăzut la art. 11(3) din Legea nr.
130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicată, şi la
art. 98 din Contractul colectiv de munca unic la nivel naţional se
înregistrează în contabilitate astfel:
*T*
*Font 7*
1. În contabilitatea agenţilor economici
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│a) 635 "cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte = 447
"Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate"│
│asimilate" (analitic distinct)
│
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu sumele necesare
contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate
activităţilor în domeniul pregătirii,
negocierii şi aplicării contractelor colective de munca
la toate nivelurile;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│b) 447 "Fonduri speciale - taxe şi
vărsăminte asimilate"
= 118 "Alte fonduri" (analitic distinct) │
│(analitic distinct)
│
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu suma reprezentând
1/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate conform celor
menţionate la litera a),
reţinută ca fond destinat negocierii contractului
colectiv de munca la nivelul unităţii;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│c) 447 "Fonduri speciale - taxe şi
vărsăminte asimilate"
= 5121 "Conturi la bănci, în lei" │
│ (analitic
distinct)
│
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu suma reprezentând
2/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate conform celor
menţionate la litera a),
virata de către unitate la federaţia patronala semnatara
a contractului colectiv de munca la nivel de ramura sau, după
caz, la organizaţia (asociaţia) patronala care este
afiliată direct unei confederatii patronale reprezentative semnatare
a Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│d) 118 "Alte fonduri" (analitic distinct) = 5121 "Conturi la
bănci, în lei"
│
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu suma reprezentând
50% din suma reprezentând 1/3, înregistrată în contabilitate conform celor
menţionate la
litera b), virata de către unitate la organizaţiile
sindicale cu care au fost negociate şi semnate contractele colective
de munca la nivelul unităţii;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│e) Conturi din clasa 6 (analitice distincte) = % 404, 5121, 5311
etc. │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- în cursul lunii, cu
cheltuielile efectuate de unitate, după natura lor, pe seama fondului
destinat negocierii
contractului colectiv de munca la nivelul unităţii, în
limita sumelor reţinute cu aceasta destinaţie;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│f) 118 "Alte fonduri" (analitic distinct) = 758 "Alte venituri din
exploatare" │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- la sfârşitul
lunii, diminuarea fondului destinat negocierii contractului colectiv de munca
la nivelul unităţii, cu
totalul cheltuielilor efectuate de unitate în cursul lunii pe
seama acestuia;
2. În contabilitatea
instituţiilor publice
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│a) % = 231 (analitic distinct) 410, 420 etc.
art. (30.07) │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu sumele necesare
contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate
activităţilor în domeniul pregătirii,
negocierii şi aplicării contractelor colective de munca
la toate nivelurile;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│b) 231 (analitic distinct) = % 700,
120 etc.
│
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu suma reprezentând
1/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate conform celor
menţionate la litera a),
reţinută ca fond destinat negocierii contractului
colectiv de munca la nivelul unităţii;
concomitent
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│119.01 337 (analitic distinct) │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu suma reprezentând
1/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate conform celor
menţionate la litera a),
reţinută ca fond destinat negocierii contractului
colectiv de munca la nivelul unităţii;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│c) 231 (analitic distinct) = % 700,
120 etc.
│
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu suma reprezentând
2/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate conform celor
menţionate la litera a),
virata de către unitate la federaţia patronala semnatara
a contractului colectiv de munca la nivel de ramura sau, după
caz, la organizaţia (asociaţia) patronala care este
afiliată direct unei confederatii patronale reprezentative semnatare
a Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│d) 337 (analitic distinct) =
119.01 │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu suma reprezentând
50% din suma reprezentând 1/3 înregistrată în contabilitate conform celor
menţionate la litera
b), virata de către unitate la organizaţiile sindicale
cu care au fost negociate şi semnate contractele colective de
munca la nivelul unităţii;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│e) 421
= 119.01 │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cu cheltuielile
efectuate de unitate pe seama fondului destinat negocierii contractului
colectiv de munca la
nivelul unităţii, în limita sumelor reţinute cu
aceasta destinaţie;
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│f) 337 (analitic distinct) = 421 │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- la finele anului, cu
totalul cheltuielilor efectuate din fondurile cu destinaţie specială
(fondul destinat
negocierii contractului colectiv de munca la nivelul
unităţii), potrivit contului de execuţie.
3. În contabilitatea
persoanelor juridice fără scop lucrativ (federaţii patronale,
organizaţii/asociaţii patronale,
confederatii patronale, organizaţii sindicale abilitate)
- înregistrarea în
contabilitate a sumelor încasate prin contul de disponibil cu destinaţie
specială pentru
constituirea fondului din contribuţia patronatului, destinat
activităţilor în domeniul negocierilor colective
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│513 "disponibil cu destinaţie
specială"
= 791 "venituri cu destinaţie specială" │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- înregistrarea în
contabilitate a cheltuielilor efectuate, potrivit legii, pe seama fondului din
contribuţia
patronatului, destinat activităţilor în domeniul
negocierilor colective
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│% Conturi din clasa 6 (analitice distincte privind = % 401, 513, 5311 etc. │
│activităţile cu destinaţie
specială)
│
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- la sfârşitul
lunii, închiderea contului de venituri şi a conturilor de cheltuieli
privind fondul din contribuţia
patronatului, destinat activităţilor în domeniul
negocierilor colective
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│1201.02 "Rezultatul activităţilor cu
destinaţie specială"
= % Conturi din clasa 6 (analitice distincte privind │
│
activităţile cu destinaţie specială) │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
şi
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
│791 "Venituri cu destinaţie
specială"
= 1201.02 "Rezultatul activităţilor cu
destinaţie │
│
specială"
│
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Potrivit prevederilor
pct. 98 din anexa la Ordinul ministrului
finanţelor nr. 1591/1998, excedentul privind
activităţile cu
destinaţie specială nu se repartizează, fiind trecut la contul
1071.02 "Rezultatul reportat al
activităţilor cu
destinaţie specială". Aceasta dispoziţie se aplica şi
în cazul excedentului fondului din contribuţia
patronatului, destinat
activităţilor în domeniul negocierilor colective.
Pana la aprobarea prin
ordin al ministrului finanţelor a introducerii în planul de conturi pentru
persoanele
juridice fără
scop lucrativ a unor conturi sintetice de gradul II specifice veniturilor
fondului din contribuţia
patronatului, destinat
activităţilor în domeniul negocierilor colective şi
disponibilităţilor acestuia, persoanele
juridice fără
scop lucrativ abilitate pot deschide analitice distincte, în funcţie de
necesitaţi, în cadrul conturilor
sintetice de gradul I, 791
"Venituri cu destinaţie specială" şi 513
"Disponibil cu destinaţie specială".
Director
general,
Şef serviciu,
*ST*
ANEXA 6
Lista ramurilor şi
sectoarelor în care, prin convenţia părţilor de la
nivelul Contractului
colectiv de munca unic la nivel naţional, se pot
aplica prevederile art.
111 din Codul muncii, referitoare la perioade
de referinta mai mari
de 3 luni, dar care sa nu depăşească 12 luni
1. Agricultura,
piscicultura şi pescuit
2. Silvicultura,
economia vânatului, apelor şi protecţia mediului
3. Industria alimentara,
a băuturilor şi tutunului
4. Exploatarea şi
prelucrarea lemnului
5. Construcţii
6. Comerţ
7. Turism, hoteluri
şi restaurante
8. Transporturi
9. Materiale de
construcţii şi ciment
10. Energie electrica,
termica, petrol şi gaze
11. Din ramura chimie
şi petrochimie: sectorul îngrăşăminte chimice.
ANEXA 7
Componenta comisiei de negociere
*T*
Partea patronala Partea sindicala
Confederatia
patronala Confederatia
sindicala
CONPIROM C.N.S.L.R. FRATIA
Silviu Opris Sorin Stan
Lorant
Kovacs
Valentin Mocanu
C.N.P.R. C.N.S. "Cartel
ALFA"
Gheorghe Dinu Romulus Nita
Mircea Ramba Petru Dandea
C.N.I.P.M.M.R. B.N.S.
Dumitru
Fundatura
Ovidiu Jurca
Ana Bontea Minel Ivascu
U.G.I.R. C.S.D.R.
Radu Godeanu Iacob Baciu
Emil
Manolache
Sabin Rusu
U.G.I.R. 1903 C.S.N.
"Meridian"
Cezar Coraci Ion Albu
Pasculescu Mihai
Co. N.P.R.
Gabriel Ceacalopol
Eugen Raducanescu
P.N.R. Ministerul
Sănătăţii Publice
Florian
Costache Szekely
Erwin Zoltan
Dan
Anghelescu
Marcela Iordache
P.R. Ministerul Educaţiei
şi Cercetării
Gheorghe Naghiu
Alexiu Narvick Catalin
A.R.A.C.O. Ministerul Culturii
şi Cultelor
Laurentiu
Plosceanu Valentina
Rodinceanu
Irimie
Catargiu Mariana Enus
C.P.I.S.C.
Adrian Izvoranu
Gheorghe Udristeoiu
U.N.P.C.P.R.
Daniel Ioan Apetrei
Simona Maier
Purtător de cuvânt al partii patronale Purtător de cuvânt al partii sindicale
a fost desemnat domnul
Silviu Opris. a fost desemnat domnul
Ovidiu Jurca.
*ST*
----